„La fliuşcă şi la halbă”

„La fliuşcă şi la halbă”

„Gospodarul care nu-şi mai face de lucru cu băuturile se deosebeşte ca cerul de pământ de cel care ţine la <fliuşcă> şi la <halbă>. Omul treaz se bucură de sănătate şi-i drag de viaţă. El are întotdeauna gust bun la mâncare, fie asta cât de slăbuţă. Stomahul lui e sănătos şi-i rîşneşte mâncarea aşa că-i prieşte şi se prinde de dânsul. Cel treaz îi şi om cruţător şi cu bună chibzuială. Când are să vândă ceva nu-şi leapădă marfa pe o nimică, ci o ţine în preţ, că doar n’are să vie propinatorul sau alt jidov cămătar să i-o împlinească. Dacă a făcut negustorie bună nu se pune pe aldamaşuri, ca să-şi mătrăşească banii, ci şi-i pune frumuşel în pungă şi-şi ţine strună drumul spre casă”.

„Deşteptarea”, Anul I, Cernăuţi, 15 Martie 1908, Nr. 9.      

„Scrisoare către un tînăr prieten”

„De ce eşti trist? Ai toate motivele să fii fericit că eşti tînăr: ai atît de puţine lucruri de care trebuie să te dezveţi şi pe care trebuie să le uiţi. Prizonieratul tău între zidurile locurilor comune nu a fost prea lung. Ai suficient entuziasm ca să nu poţi deveni vreodată un exilat în propriile tale resentimente, faţă de tine însuţi, faţă de cei din jur, faţă de timpul în care ţi-a fost dat să te naşti. Ştiu, încă nimeni nu are încredere în tine. A avut vreodată? O îngrijorare venerabilă a plutit dintotdeauna protector deasupra capului tău ca un nor încăpăţînat pe cerul verii. Incomparabila ta nesăbuinţă a fost tot timpul obiect de comparaţie. Ţi s-a pus mereu în faţă o oglindă pe care ai refuzat-o, neavînd nevoie de nici o altă strălucire, cu atît mai puţin de una reflectată. Judecata celor maturi asupra ta, făptură nechibzuită şi plină de candoare, a devenit o informaţie genetică. Nu e aşa că-ţi sună foarte familiar aceste fraze: Tineretul nostru iubeşte luxul şi nu-i place munca. E prost crescut, îşi bate joc de cîrmuitori şi nu-i respectă deloc pe bătrîni”.

„Dimineaţa”, Anul I, nr. 17, Vineri 9 martie 1990.