„Boii ară şi caii mănâncă”

„Boii ară şi caii mănâncă”

„Locuitorii judeţului nostru muncesc, produc tot soiul de cereale şi cresc vite bune de tăiat. Dar cu toţii mănâncă pâine acră, necoaptă, murdară, plină de: paie, sfori, aţe de la saci, surcele, ba în unele cazuri cu cuie şi ace; apoi scumpă foc, încât trebuie să dăm 2 kg. grâu pe o pâine de asemenea calitate. Şi pe deasupra cu înşelăciuni neruşinate la cântar...Vechea zicătoare, <boii ară şi caii mănâncă>, în chestiunea pâinii e mereu actuală, în beneficiul nemăsurat şi din această cauză nemeritat, al intermediarilor morari şi brutari...”.

 „Suceava”, Anul I, Nr. 9-10, 21 februarie 1935.

„Desacralizarea puterii”

„Cetăţenii au ieşit în for şi se pronunţă asupra treburilor cetăţii. Se aud glasurile celor care au tăcut patru decenii, dar şi ale celor care ne-au asurzit pînă mai deunăzi. Şi acestea sună strident şi ne supără auzul, ne irită simţul moral. Nu este de ajuns să azvîrlim în ţărînă praporii minciunii, falsele credinţe şi să înlăturăm vechile tabuuri. Mai e nevoie să afirmăm şi să instaurăm valorile moralei şi ale democraţiei, să discernem între competenţă şi impostură, să prevenim cameleonismul, să dobîndim deprinderi de comportament civic. Asistăm zilnic la exprimarea liberă şi cu patos a opiniilor şi considerăm aceasta o situaţie firească. Observăm însă nu rareori intoleranţă şi agresivitate faţă de drepturile altora de a avea opinii diferite de ale noastre. Democraţia pare a avea două faţete: cea în care eu îmi exprim liber opiniile şi dezideratele, faţetă agreată de fiecare dintre noi, şi cea în care ceilalţi îşi exprimă opiniile şi dezideratele lor, ce pot contraveni propriilor mele opinii. Trebuie să învăţăm a asculta pe interlocutori şi a tolera contrazicerea opiniilor noastre. Aceasta este partea incomodă a practicării democraţiei”.

„Adevărul” (cotidian independent), Anul I, Nr. 35, Februarie 1990.