„Ştrandul din Cîmpulung”

„Progres economic”

„Ţăranii noştri au sărăcit cu totul în timpul aşa numitului <progres economic>, pentru că nu numai tot venitul muncii lor dară şi capitalul carele îl aveau în pământ au fost înghiţit de camete. Aceste urmări funeste au fost început a fi paralisate prin negoţul cu vite ce’l făceau cu România, căci cumpărau vite eftine în România, lucrau cu dânsele pământul ce li-a rămas, şi apoi le vindeau cu oarecare câştig. Libera comunicaţiune cu România li-a ajutat mai mult decât legile făcute altmintrea cu intenţiune bună în contra cămătăriei, dară carile au putut să fie numai paliative în contra stoarcerii lor prin camete”.

„Revista Politică”, Anul II, nr. 2, Suceava, Iuniu 1887

„Ştrandul din Cîmpulung”

„Cîmpulungul, oraşul unde natura a fost mai darnică în frumuseţile ei decît cu alte locuri, oferă localnicilor şi celor care îl vizitează minunate locuri de recreere. Un astfel de colţ pentru recreerea oamenilor muncii îl constituie şi ştrandul din localitate. Aşezat într-un minunat cadru natural, la poalele unui deal umbrit de păduri de conifere, ştrandul este vizitat în zilele senine de vară de un mare număr de persoane. Bazinul este locul de întîlnire al înotătorilor amatori care deseori îşi măsoară puterile în apele lui. Alături de bazinul celor mari există un bazin mic, circular, pentru copii, în jurul căruia, din ţevi, ţîşnesc fire subţiri de apă. Veselia copiilor care aleargă gălăgioşi prin apă, jocul de volei al celor mari, arborii şi arbuştii ornamentali, rondurile de flori, toate formează o ambianţă cît se poate de plăcută în acest colţişor al oraşului. Un amănunt demn de remarcat îl constituie băile de nămol, la care se foloseşte nămolul de turbă de la Poiana Stampei şi băile de cetină, care sunt specialitatea casei”.

„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5144, Suceava, Vineri 26 iunie 1964.