“Din trecutul nostru” (II)
„Cultura clerului, atât mirean cât şi regular, era în mare parte defectuoasă, ca şi în tot cuprinsul Moldovei. Aceasta îl determinase pe principele Constantin Mavrocordat (1744) să recurgă la măsuri mai aspre, hotărând că fără învăţătură şi fără cunoştiinţa înţelesului tainei bisericeşti, să nu se facă nimeni ţircovnic, pro-diacon şi diacon, numai decât cei care se vor sili cu învăţătură, făcându-se preoţi iscusiţi şi cu totul vrednici, unii ca aceia vor avea multă milă, iară acei preoţi şi diaconi care vor fi aflaţi fără cunoştinţe de carte şi de funcţiile preoţeşti, vor fi înlăturaţi. Pregătirea pentru starea preoţească se făcea la acea vreme în forma cea mai elementară aproape în toate şcoalele mănăstireşti. În această parte a Moldovei, erau, pe lângă Mitropolia din Suceava şi Episcopia din Rădăuţi, 23 de mănăstiri şi schituri”.
„Viaţa Nouă”, Anul V, nr. 6, 7 Iulie 1918.
„Pe drumuri de munte”
„Astrul zilei, ce peste cîteva clipe va inunda cu belşugul razelor sale Valea Suhăi, se arată de după crestele munţilor. Roua dimineţii, săltînd în valuri uşoare, sărută fruntea brazilor şi se pierde în oceanul de azur. Deşi ora este destul de matinală, pe şantierul de modernizare a şoselei Frasin - Tarniţa munca este în toi. Excavatoarele, muşcînd cu sete din prundişul sedimentat de secole de apele rîului Suha, alimentează convoiul nesăţioaselor basculante care nu contenesc cu căratul balastului şi nisipului. Înaintăm pe şoseaua în plină construcţie, aglomerată de maşinile ce transportă materialul rulant. Pămîntul geme sub povara uriaşelor compresoare şi a utilajului de construcţie. În ritm susţinut, calea de beton înaintează spre obiectivele marelui complex industrial minier în curs de construcţie.”.
„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5163, Suceava, Sîmbătă 18 iulie 1964.