„Poporaţiunea noastră rurală”
„Poporaţiunea noastră rurală se compune din mai multe straturi, cari apar în următoarea divisiune: fruntaş, mijlocaş, codaş şi palmaş. Fruntaşul are mai multe fălci de loc, produce fruct în prisos şi prisosul îl vinde, face prasilă de vite şi eventual poartă ceva negoţ cu vite sau produse agricole; mijlocaşul are în proprietate atâta avere câtă îi ajunge pentru susţinerea unei familii; codaşul posede casă şi ceva loc, este necesitat a’şi completa venitul prin muncă prestată în afară de gospodăria sa; palmaşul nu posede nemic, doară numai o căscioară şi este muncitor de zi agricol”.
„Deşteptarea”, Anul X, nr. 22, Cernăuţ, Duminecă 17/30 Martie 1902.
„Asociaţia <Muncă şi voie bună>”
„Dl. Vasile Ionaşcu, inspectorul muncii din Ţinutul Suceava, pe lângă că este un neîntrecut organizator administrativ, dă dovadă şi de o excelentă înţelegere a timpurilor de faţă, prin încadrarea muncitorimii în asociaţia <Muncă şi voie bună>, zămislită cu atâta înţelepciune de către dl. M. Ralea, ministrul muncii. Astfel, în ziua de 27 Februarie, un grup de 70 de muncitori, sub conducerea d-lui inspector Ionaşcu şi cu concursul d-lui Bidnei, preşedintele Casei naţionale <Stânca>, vizitând mănăstirea Putna au organizat acolo o frumoasă şezătoare culturală, la care au participat toţi sătenii, în frunte cu prefectul judeţului, dl. colonel Nicolau. Corul de sub conducerea domnului Bidnei a intonat mai multe cântece, având şi preţiosul concurs al d-nei Adela V. Ionaşcu, cunoscuta cântăreaţă a operei din Cluj. Grupul de corişti şi muncitori, în trecerea lor prin Rădăuţi, a vizitat şi biserica istorică a lui Bogdan Vodă, unde li s’au dat toate explicaţiile asupra picturilor şi monumentelor domnitorilor Moldovei”.
„Suceava”, Anul I, nr. 49, 3 Martie 1939.