„Ţiganul, purcelul şi căţelul...”
„Ţiganii au o deosebită dragoste să crească purcei, ear’ câte un câne îşi ţin să le păzească tabăra. Purcelul şi căţelul sunt toată averea acestor Ţigani: când se scoală satul asupra lor, ori îi urmăresc autorităţile, Ţiganii o rup la fugă lăsându-şi la primejdiă şi căruţele şi nevestele şi copiii, dar căţelul şi purcelul niciodată. Ştie Ţiganul că numai aceste două dobitoace i le-ar lua Românul; purcelul că-i frate cu slănina, ear’ căţelul că-i bun şi el la casa omului. Dar cu căruţele hodorogite şi pline de zdrenţe şi cu dârloagele de cai, ce să facă Românul? Prin sate vedi trecând căruţele Ţiganilor încet şi rânduite; copiii învăscuţi, cum din mame-au fost născuţi, alergând pe marginea drumului, ear’ dinapoia căruţelor, fără escepţiă, legaţi de câte o sfoară vin încet căţelul melancolic şi purcelul pragmatic”.
„Patria”, Anul I, nr. 37. Cernăuţi, Miercuri în 26 Septembrie 1897.
„Caravană cinematografică”
„Populaţia stroeşteană, dornică de a se scutura din întunericul în care a fost ţinută, a primit vestea sosirii caravanei cinematografice, a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, cu deosebită plăcere. În seara zilei de 27 octombrie a.c. fiecare a lăsat totul pentru câteva ore, în care multe s-au putut vedea şi învăţa. Fiecare, tânăr sau bătrân, a urmărit cu atenţie filmul româno-sovietic din care au tras învăţăminte ce le vor fi de mare ajutor în cunoaşterea drumului spre socialism”.
„Lupta Poporului”, Anul III, nr. 390, 6 Noiembrie 1948.