Nenorocire la Câmpulung

Nenorocire la Câmpulung

„În Câmpulung s-au speriat caii de la o trăsură în care se aflau membri din familia d-lui protopresviter Ţurcan, din Fundu Moldovei. Spre nenorocire, vizitiul n-a putut să oprească de fel caii, din cauză că s-au rupt hăţurile. Domnişoara Elena Bejan, fiica d-lui consilier consistorial, şi d-na Andruchovici, soţia d-lui paroch din Sadova, speriindu-se, săriră atât de rău din trăsură încât domnişoara Elena Bejan a repausat la scurt timp după aceea, iar d-na Andruchovici s-a lovit foarte greu. Vizitiul, de spaima cea mare, a nebunit”.

„Revista Politică”, Cernăuţi, Anul III, nr. 18, Octomvrie 1888.

Refugiaţi din Galiţia în Bucovina

„Refugiaţii din Galiţia de Est inundează din toate părţile ţara. Satele de aici, din vest, sunt ticsite de ei. Nu e casă în care să nu găseşti mai multe familii”.

„Viaţa Nouă”, Anul III, nr. 141, Suceava, Octombrie 1914.

Comerţul de dugheană

„Oraşul nostru, poate mai mult ca oricare altul din regiune, are foarte multe debite de tutun, chioşcuri de produse alimentare şi de mărunţişuri. Modul cum remizierii acestor unităţi liliputane fac reclama produselor pe care le vînd este de-a dreptul supărător. În ferestre, pe diferite sîrme şi sfori, sînt agăţate tot felul de pachete de ţigări, reclame de loto-pronosport, alături de covrigi, sticle de sucuri, etc. Dacă la aceasta mai adăugăm diferitele mirosuri de mîncăruri şi cel al fumului lămpilor de gătit cu petrol, din încăperile multora dintre aceste chioşcuri, avem imaginea completă a comerţului de dugheană şi bazar pe care îl practică. Oare acestor remizieri nu li se poate cere să respecte normele elementare de estetică, curăţenie şi bun simţ?”.

„Zori Noi”, Anul XX, nr. 5555, Suceava 22 octombrie 1965.