“Invalizi prost trataţi”

„Desgropările din Cetatea Sucevei”

„Desgropările la vechia cetate din Suceava se continuă şi în anul acesta în chip îmbucurător. Pentru lucrările aceste au încuviinţat şi pentru anul acesta 300 de florini  Înaltul minister de culte şi instrucţiune din Viena şi Înalta dietă a Bucovinei. Se află foarte numeroase monede moldoveneşti, svedice, turceşti şi polone şi alte multe obiecte. S’au descoperit cărămidi cu inscripţii şi s’a constatat că mare parte din cetate s’a conservat acoperită fiind printre dărâmături”.

„Patria”, Anul I, nr. 30, Cernăuţi, Duminecă în 7/19 Septemvre 1897.

“Invalizi prost trataţi”

„Sunt informat că, cu ocazia revizuirii invalizilor de războiu, la Rădăuţi, din 5 iulie a.c. şi mai înainte, invalizii noştri au fost trataţi de cătră Comisia de revizuire în mod brutal, cum nu se cuvenea. Pe fiştecare invalid îl întâmpinau cu cuvinte ruşinoase şi de ocară ca şi cum ei ar fi fost de vină că sunt invalizi. Un invalid de la mine din sat, care este atât de slab că nu poate umbla fără două beţe, ăluia i-au luat botele din mână şi l-au silit să fugă prin odaie şi el a căzut la moment pe podeală. Apoi l’a luat unul şi a stat cu picioarele pe el, călcându-l şi izbindu-l ca un criminalist. Lucruri ca acestea şi altele la fel n’ar trebui să se întâmple în România, unde lumea trebuie să păstreze stimă faţă de armata română, mai mult faţă de orice. Domnii din comisia respectivă trebuie pedepsiţi exemplar”.

„Glasul Bucovinei”, Anul III, Nr. 510, 5 Septembrie 1920.

Caii ghidrani

„Caii ghidrani de la Rădăuţi, solicitaţi de cluburi sportive şi hipodroame, în ţară şi peste hotare, sînt apreciaţi mai ales pentru rezistenţa şi viteza lor remarcabilă, pentru profilul lor suplu şi pentru anumite însuşiri de caracter. Dacă în aria utilităţilor cotidiene locul lor e astăzi restrîns, se pare că viitorul le rezervă totuşi un important rost decorativ. Le vom admira fuga iabraşă în faimoase derbiuri, salturile precise şi elegante la cursele cu obstacole, sau vom învăţa chiar să-i călărim pe viitoare terenuri hipice...Ghidranul a fost adus în ţara noastră, la Rădăuţi, în jurul anului 1880 şi foarte multe din caracteristicile pe care le prezintă azi sînt moştenite de la iepele locale, moldoveneşti”.

„Zori Noi”, Anul XXII, nr. 6141, Suceava, Joi 14 septembrie 1967.