„Propagandă şi gheşeft”
„Cu ocasiunea călătoriei A.S. Prinţului, s’au vendut în Câmpulung şi în alte localităţi românesci, de cătră nişte poloni străini, mulţime de medalii comemorative, care aveau pe de o parte inscripţiune latină, ear pe de altă parte policească. Medalia aceasta s’a vendut cu câte 30 creiţari esemplarul. Tot românul nutresce cea mai mare iubire şi un devotament deosebit pentru casa domnitoare, dar nu înţelegem cum vin polecii să tragă capital din aceasta”.
„Revista politică”, Anul II, nr. 6, Suceava, 1 August 1887.
„Incendiul şcoalei agronomice din Rădăuţ...”
„...după cum se comunică a fost pus de nişte indivizi înadins, deoarece a izbucnit deodată în trei locuri. Pompierilor din Rădăuţi, cărora li-au sosit în ajutor tulumbele dela hergheliile statului şi pompierii voluntari din Rădăuţ şi Frătăuţul Vechiu, li-a succes de-a scăpa toate vitele şi acareturile gospodăriei şi mobilele internatului. Şurele şi o parte din recoltă au ars. Paguba este de 20.000 coroane. Instrucţiunea la această şcoală nu va suferi o întrerupere. În săptămâna viitoare vor ave loc la acest institut examenele finale. Pînă la mijlocul lui Octombrie toate edificiile arse vor fi reclădite şi acoperite cu tinichea. Şurele se vor clădi acum în depărtare de institut”.
„Deşteptarea”, Anul IX, nr. 66, Cernăuţi, August 1901.
„La fabrica de bere din Solca”
„Iată cîteva amănunte interesante despre drumul berei. Orzul, apa, hameiul şi drojdia sunt elementele principale din care se fabrică berea. După amestec, plămada este trasă în cazanul de fierbere, soluţia obţinută fiind transportată prin nişte ţevi la răcitor. De la răcitor berea se transportă la fermentaţia primară. Aici, în subsolul fabricii, se află căzile de depozitare. După cîteva zile berea se trece de la fermentaţia primară la cea secundară care se realizează în hrube subpământene zidite din piatră. În aceste beciuri berea fermentează 40 de zile, timp în care primeşte acid şi alcool, se zaharifică, devenind consumabilă”.
„Zori Noi”, Anul X, nr. 2707, 3 August 1956.