„Ecouri sportive”

„Abus de bunăcredinţa călătorilor”

„Ni se scrie din Suceavă că la gara Iţcani este aşedată o casetă de colectare pentru clădirea unei biserici lângă gară. Pe casetă se află inscripţiuni în două limbi, anume româneşte şi germâneşte, lipseşte însă orice indicăţiune cu privire la confesiunea bisericei proiectate. Considerând că mulţimea de pelerini cari an de an cercetează mănăstirea Sucevei trece prin Iţcani, e un lucru natural că sute şi sute vor arunca bani în casetă în credinţa că e vorba de clădirea unei biserici de-ale noastre orientale. Casete de felul acesta sunt răspândite prin toate părţile; le afli unde nici nu-ţi vine a presupune şi cel neiniţiat contribuie pentru clădirea unei biserici romano-catolice”.

„Patria”, Anul I, nr. 15, Cernăuţi, Duminică în 3/15 August 1897.

„Ecouri sportive”

„Duminică în 26 iulie a.c. a avut loc la Rădăuţi finala jocului de campionat interdistrictual între echipa locală Hatmanul Luca Arbore şi Borochow din Cernăuţi. Acest joc s-a terminat cu 6-3 (0-0), partida decurgând fără brutalităţi şi fără huiduieli. Nu înţeleg atunci de ce unii reprezentanţi ai altor gazete binevoiesc a relata tocmai contrariul şi a prezenta sportivilor şi publicului din Cernăuţi jocul sub o formă urâtă şi neadecvată. Aceştia publică între altele că <jocul a fost condus sub o înspăimântătoare teroare a publicului...rădăuţenii încep să joace brutal reuşind să obţină astfel prima poartă regulamentară...Jocul devine din ce în ce mai aspru, brutalitatea şi teroarea echipei gazdă ajunge la atât că Borochow nu-şi mai poate reveni pierzându-şi capul. Sub astfel de împrejurare au ajuns să câştige rădăuţenii jocul>. Cine a fost la faţa locului poate spune că înfrângerea lui Borochow se datoreşte înaintării şi portarului, care în repriza a doua a jucat foarte prost lăsând trei porţi care puteau fi oprite foarte uşor”.

„Glasul Bucovinei”, Anul XIX, Nr. 4867, 1 August 1936.

„Noutăţi de la şantierul arheologic din judeţul Suceava”

„Cu prilejul săpăturilor făcute pe şantierul arheologic de la Cetatea de Scaun a Sucevei s-a descoperit zilele trecute, pe platoul din faţa cetăţii, un tezaur compus din 61 de pietre de uz bisericesc lucrate în argint curat. În urma unei analize sumare s-a constatat că o parte din pietre datează din veacul al XVI-lea şi provin de la mănăstirile  Dragomirna şi Zamca din apropierea oraşului. Printre materialele care compun tezaurul s-au numărat şi două monede populare de argint purtând data 1627, fapt care plasează adunarea pieselor după această dată. Se socoteşte că piesele au fost îngropate sub platoul din faţa cetăţii în timpul evenimentelor din cursul anului 1653, care au însoţit sfîrşitul Domniei lui Vasile Lupu. Cronicele vorbesc despre pierderea unei mănăstiri din apropierea oraşului în acel an”.

 „Zori Noi”, Anul X, nr. 2708, 4 August 1956.