Muncitorul de pădure

Holerca

„Oamenii îşi strică sănătatea în multe chipuri; o samă şi-o strică cu lenea, alţii cu hărnicia, eară alţii câte c’o patimă de cele afurisite; cei mai mulţi şi-o dărâmă cu beţia. De bei holercă, de bei vin, de bei numai cât bere, tot îţi zdruncinezi sănătatea, căci în ori ce băutură ameţitoare este un lucru căruia îi zic doftorii alcohol şi apoi tot doftorii au găsit că alcoholul e curat venin...Mai stricăcioasă beutură şi mai spurcată ca holerca pare-că nu-i pe faţa pământului şi tot la noi Românii chiar şi în sânta zi de Paşti în rând cu sânta pască adusă dela sânta biserică. Şi afurisita de holercă atâta ne-a hăbăucit că numai luăm seama nici la cuvântul sântului apostol Pavel care zice: <Nici curvarii, nici ucigaşii, nici răpitorii, nici beţivii nu vor intra în împărăţia Cerului>”.

„Deşteptarea poporului”, Anul I, nr. 9 şi 10, Cernăuţ, Iuni 1902.

” Ploaie torenţială”

„Luni, în 1 iunie, pe la ameaz, s’a deslănţuit o ploaie formidabilă peste regiunea Dornelor care a salvat vegetaţia atât de încercată de prelungita secetă. Aşişdere şi atmosfera s’a răcorit astfel încât timpul e cât se poate de plăcut”.

„Glasul Bucovinei”, Anul XIX, Nr. 4827, 5 Iunie 1936.

Muncitorul de pădure

„Muncitorul de pădure îşi aminteşte cu amărăciune de timpurile cînd pădurile erau stăpânite de burghezie. Capitaliştii storceau fără cruţare vlaga muncitorului forestier care lucra cu unelte rudimentare. Viaţa de astăzi a muncitorului forestier se deosebeşte ca ziua de noapte faţă de viaţa lui din trecut. În locul cocioabelor, în pădure sînt astăzi cabane confortabile, luminoase şi spaţioase. Organizarea lucrului pe principii noi a făcut ca salariul muncitorului să crească simţitor, iar prin îmbunătăţirea continuă a procesului de producţie s-a reuşit ca productivitatea muncii să sporească...Introducerea lucrului în brigăzi complexe şi simple a determinat cointeresarea materială şi morală a muncitorilor”.

„Zori Noi”, Anul X, nr. 2674, Marţi 26 iunie 1956.