05 Martie

„Staţiunea climatică Solca”

„Situată într-o posiţiune naturală admirabilă, înconjurată de păduri de brad şi molid, cu două stabilimente de hydroterapie înzestrate cu cele mai nouă şi bune aparate hydro şi electrotherapeutice, cu o secţiune de băi medicinale de tot felul şi anume, băi cu slatină naturală din izvoarele dela Solca, băi din estracte de frunze de molid, băi de săpun, malţ, etc., cu o altă secţiune de electroterapie, masagiu şi inhalaţiuni. Cure pneumatice după modelurile din Gleichenberg şi Reichenhall; inhalaţiuni de ligno-sulfid după Prof. Dr. Chiari din Viena; cure cu jintiţă, lapte dulce şi kefyr. La staţiunea climatică Solca se află locuinţe frumoase, o bucătărie bună şi camere complect aranjate. Sanatoriul D-lui Poras este confortabil aranjat, cu pensiune întreagă şi preţuri moderate. Începutul sesonului la 15 Mai. Trei medici, farmacie şi un birou telegrafo-postal se află la disposiţia visitatorilor. Din România calea cea mai apropiată este prin Burdujeni - Iţcani - Hadicfalva - Rădăuţi”.

„Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 36, Cernăuţi, Duminică 7/19 Mai 1895.

„Fiorosul asasinat din judeţul Rădăuţi”

„Fraţii Vasile şi Dimitrie Vorobceac, din comuna Văşcăuţ, judeţul Rădăuţi, trăiau de mult timp în aprigă duşmănie cu vecinii lor, fraţii Iohan şi Sebastian Paşciuc din cauza unui proces în legătură cu un petec de pământ situat între proprietăţile lor. Ieri dimineaţă s’a iscat o aprigă ceartă între vecinii adversari iar la un moment dat fraţii Paşciuc au tăbărit cu cuţitele asupra adversarilor lor, omorându-l pe Vasile Vorobcea şi rănind grav pe fratele său. Acesta din urmă a fost transportat în stare disperată la spitalul din Rădăuţi. Jandarmii au arestat pe fraţii asasini, înaintându-i parchetului”.

„Glasul Bucovinei”, Anul XVIII, Nr. 4564, 24 Mai 1935. 

Popa şi...satelitul

„La căminul cultural din satul Lisaura, comuna Ipoteşti, raionul Suceava, a avut loc o interesantă şezătoare în cadrul căreia preotul Vasilescu Vasile, preşedintele comitetului de luptă pentru pace, a vorbit celor de faţă despre lansarea celui de-al treilea satelit artificial al Pămîntului de către Uniunea Sovietică. După această interesantă expunere, ţăranii muncitori din satul Lisaura au participat la programul artistic prezentat de echipa căminului cultural din satul vecin, Tişăuţi. Echipa artistică a prezentat un bogat program care a cuprins cîntece, dansuri şi scenetele <Deşteapta pămîntului> şi <Tovarăşul referent principal>”.

„Zori Noi”, Anul XII, nr. 3259, Sîmbătă 24 mai 1958.