„Neguţitori de monete vechi”
„Jupânul Iacob Goldschmidt din Suceavă era de profesiune aurărariu şi neguţitor de monete şi manuscripte vechi, mai ales românesci...pre cari le cumpera cu un preţ de nemică de pe la orăşenii din Suceavă şi de pe la ţeranii din satele apropiate şi pre cari le vindea celor ce se ocupă cu adunarea de asemenea obiecte cât se poate de scump. Însă d-sa nu se mulţămi numai cu atâta...Vedând că isvorul adevăratelor monete şi manuscripte vechi, cari îi aduceau un venit aşa de bun a cam secat, şi că nu-i mai merge acuma <gheşeftul> precum mai înainte, a cugetat că nu i-ar strica dacă ar vinde şi monete false. Deci cum a cugetat, aşa a şi făcut. S-a pus pe lucru şi în scurt timp a scos el scie cum o mulţime de monete vechi la lumină, pre cari a început a le vinde ca monete adevărate prin doi agenţi de-ai săi. Dar lucru pocit, abia apucase a îmbrăca pre vr’o câţiva inşi cu d-asemenea monete false, luând numai vr’o câteva sute de florini, şi eată că gendarmeria, căreia fură denunţaţi, îi şi ia şi-i bagă pe tustrei la recoare”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 37, Cernăuţi, Joi 11/23 Mai 1895.
„Parcul sportiv al Sucevei”
„În sfârşit din iniţiativa d-lui profesor M. Cărăuşu, strădalnicul viceprimar, autorul admirabilelor planuri de refacere a Pieţei <S. Fl. Marian>, de lângă liceul <Ştefan cel Mare> şi însufleţitorul tuturor lucrărilor edilitare care s’au făcut până acuma în Suceava, cu aprobarea şi valorosul concurs al d-lui primar Gheorghe Doroftei, celălalt neobosit şi adevărat părinte al Sucevei, s’a propus în şedinţa consiliului din 8 Aprilie a.c. să se cedeze, lângă Areni, 2 ½ hectare pentru parcul sportiv. E o idee salutată, aplaudată de toată lumea. Lucrarea a început şi e în plin progres. Şi astfel Suceava noastră se occidentează din zi în zi”.
„Suceava”, Anul I, Nr. 15-16, 10 Mai 1936.
„Tărăgănare”
„Au trecut mai multe luni de zile de cînd muncitorii de la staţia chimică a Filaturii de in şi cînepă din Fălticeni discută această problemă în adunările grupei sindicale: măsuri pentru uşurarea efortului fizic la ridicarea, în turnul staţiei, a butoaielor cu sodă caustică. S-a făcut ceva în acest sens, adică au sosit în fabrică electropalanele menite să înlocuiască macaraua rudimentară care încă se mai foloseşte aici. Dar cu aceasta nu s-a făcut totul...Electropalanele stau nefolosite pe motiv că nu se găseşte o şină pentru montarea lor. Se înţelege că aici e vorba de tărăgănare şi nu e bine mai ales dacă ţinem seama că în ultimul timp la macaraua amintită s-au înregistrat şi accidente de muncă”.
„Zori Noi”, Anul XIX, nr. 5425, Sîmbătă 22 mai 1965.