„Din calvarul cooperativei”
„În comuna Pârteştii de sus a luat fiinţă, în martie 1934, o cooperativă agricolă pentru valorificarea laptelui. Cooperaţia şi-a ales această ramură de activitate fiindcă un consorţiu de Saşi, instalaţi lângă gara Cacica, şi o cooperativă agricolă îşi băteau joc, prin preţul ce-l ofereau, de produsele gospodarilor români, care erau nevoiţi să vândă laptele acestor două întreprinderi străine. Cooperaţia agricolă din Pârteştii de sus, cu numele <Rodina>, a luat deci fiinţă din necesitatea arătată mai sus. Dreptul de a funcţiona l-a obţinut abia la 2 Martie 1934. Cu toată că societăţile cooperative, conform articolului 101 din Legea Cooperaţiei din 1929, sunt scutite pe timp de trei ani de orice impozit către stat, cu toate că organele de impunere cunosc acest articol, şi cu toate că cooperaţia <Rodina> a început a funcţiona abia pe ziua de 1 Aprilie 1934, un zelos domn controlor, Isak Brutmann, ia un impozit care se ridică la 1.723 lei anual şi aceasta pentru timpul dela 1 Aprilie 1933, la 31 Martie 1934, adică pe când nu era nici măcar în embrion”.
„Suceava”, Anul I, Nr. 13-14, Aprilie 1935.
„Angajamente”
„Muncitorii şi tehnicienii dela fabrica de cherestea Cacica şi-au luat următoarele angajamente: să depăşească planul de producţie pe luna aprilie cu 30%, ridicarea productivităţii muncii cu 9%, îmbunătăţirea calităţii producţiei, evitarea întârzierilor la încărcările de vagoane, realizarea de economii la combustibili şi uleiuri în valoare de lei 23.560, lichidarea absenţelor şi întârzierilor dela serviciu, valorificarea deşeurilor cu 100%, reducerea preţului de cost al cheltuielilor cu 10%”.
„Lupta poporului”, Anul III, nr. 518, Suceava, Aprilie 1949.