„Ciangăii din Bucovina”
„Cei mai mulţi dintre cetitorii revistei noastre îşi vor aduce aminte cum o mulţime de ciangăi din Bucovina şi-au vâdut acum câţiva ani toată averea mişcătoare şi nemişcătoare pe un preţ mai de nemică şi cu câtă bucurie plecaseră ei după aceea cu toată familia în Ungaria credând că vor căpăta toate bunătăţile lumii. Dar vai ce amăgire! Când ajunseseră la starea locului, fraţii lor, cari li promisese câte’n lună şi’n soare, li dădură în loc de câmpuri întinse, mănoase şi sănătoase nisce mlaştine mocirloase şi nesănătoase, eară în loc de case spaţioase şi luminoase nisce bordeie acoperite cu trestie pe care singuri trebuiră să şi le facă. Ce să facă bieţii oameni? De voie de nevoie le primiră şi pre acestea, cugetând că în scurt timp li se vor da cele promise. Mai pe urmă însă, vedând că nimic bun nu se întâmplă, începură a se întoarce earăşi în Bucovina, nu cum s-au dus tot chiuind, ci văitându-se şi cerşind pâinea de toate zilele atât pentru dânşii cât şi pentru copiii lor. Chiar şi mai deună-di au trecut vre’o câteva unguroaice prin Suceava, câte cu mai mulţi copii, la care îţi era mai mare mila să cauţi cum le dârdâiesc dinţii de frig, fiind îmbrăcaţi numai în nişte cotrenţe, eară ele singure într’un feliu de haine făcute din vr’o câte-va bucăţele vechi de ţol şi de-acele zdrenţeroase”.
„Revista Politică”, Anul I, nr. 20, Mart 1887.