„Căţelul şi purcelul”
„Când se scoală satul asupra lor, ori îi urmăresc autorităţile, Ţiganii o rup la fugă lăsându-şi la primejdiă şi căruţele şi nevestele şi copiii, dar căţelul şi purcelul niciodată. Ştie Ţiganul că numai aceste două dobitoace i le-ar lua Românul; purcelul că-i frate cu slănina, ear’ căţelul că-i bun şi el la casa omului. Dar cu căruţele hodorogite şi pline de zdrenţe şi cu dârloagele de cai, ce să facă Românul? Prin sate vedi trecând căruţele Ţiganilor încet şi rânduite; copiii, cum din mame-au fost născuţi, alergând pe marginea drumului, ear’ dinapoia căruţelor, fără escepţiă, legaţi de câte o sfoară vin încet căţelul melancolic şi purcelul pragmatic”.
„Patria”, Anul I, nr. 37. Cernăuţi, Septembrie 1897.
„Bacalaureaţii Sucevei”
„Se vor întruni, zilele acestea, în Suceava voievodală, întru respectuoasa revedere cu profesorii, după 30 de ani, bacalaureaţii din anul 1907. Dacă de la clasele primare nici un profesor nu mai este în viaţă, din cursul liceului şi dela bacalaureat, sunt profesori care trăiesc şi sunt în plină activitate...Bacalaureaţii vor veni la Suceava după 30 de ani pentru reculegerea pioasă la mormintele profesorilor, colegilor care nu mai sunt în viaţă, dar şi pentru preţuirea unei virtuţi: a felului cum s-au zămislit vremurile de acum prin mucenicia multora din profesorii şi învăţătorii în veci pilduitori”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XX, Nr. 5161, Septembrie 1937.