„Luxul a ruinat boierimea noastră”
„Pe când baronesele şi contesele altor naţiuni mai culte şi mai avute arată, în toaleta lor, cea mai mare simplitate, damele noastre cred că starea bărbaţilor lor o pot ele reprezenta numai cu aurării şi mătasă.Luxul a ruinat boierimea noastră, care, cu puţine excepţii, există numai cu numele; luxul ruinează starea amploiaţilor şi începe a se vârî chiar şi în sânul poporului. În loc de progres, am făcut grozav regres în privinţa economică, şi nu din altă cauză ci numai fiindcă am voit să arătăm lumii că suntem capabili pentru idei noi, fie aceasta cât de absurde”.
„Revista Politică”, Anul I, nr. 24, Cernăuţi, Mai 1887.
„O atitudine inadmisibilă”
„Jucăriile din rafturi sînt, de obicei, aranjate unele lîngă altele şi copilul, fremătînd de curiozitate şi candidă uimire, caută să le descopere cu degetul arătător: <Aia ce e? Broscuţele cîntă? Dar maşinuţa are cheiţă? Vreau un tractor...>. Gestionara stă înfundată în sine, pufăieşte dintr-o ţigară, priveşte undeva în depărtare şi răspunde mecanic, la intervale fixe. Cam la a treia cerere a micului cumpărător, gestionara începe a-i înşira jucăriile pe tejghea cu furia aruncătorului de suliţă căruia nu i-au izbutit primele două încercări. <Puştiule, eu n-am vreme să pierd cu tine! Iei ceva sau nu, că, uite, se apropie ora închiderii!>. Supărat, copilul se retrage de lîngă tejghea. Se îndreaptă spre ieşire. Pune mîna la ochi. Pe stradă el se jeluieşte cuiva: <Tanti aceea n-a vrut să-mi vîndă o jucărie!>”.
„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5117, Suceava, Mai 1964.