„Despre şcolile poporale” (III)
„Noi videm că sforţările societăţilor <Şcoala română> şi <Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina> sunt zadarnice, deoarece cărţi lucrate gata stau colbăite, căci lipsesc banii trebuincioşi pentru tipărirea lor. Statul ar aduce un sacrificiu de vr’o câteva mii de florini, pe care avem tot dreptul să-i pretindem şi ar astupa o lăcună, în interesul amânduror părţilor”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 1, Suceava, Mai 1887.
„Fă dumneata o întîmpinare...”
„La Sfatul popular comunal Voitinel, raionul Rădăuţi, mulţime de cetăţeni veniţi cu treburi îşi aşteaptă rândul. La biroul de stare civilă, ascuns între registre şi hârtii, stă la o masă Gheorghe Hrişcă, referent delegat cu starea civilă. Era dimineaţă şi Hrişcă se aştepta să aibă o zi liniştită. Atenţia îi fu atrasă de scârţâitul enervant al uşii. O femeie între două vârste avea probabil intenţia să-i tulbure liniştea.
<Ce doreşti leliţă?> Întreabă referentul cu oarecare nemulţumire în glas.
<Mă numesc Elena Coroană şi vă rog să-mi eliberaţi un certificat de naştere tip>.
<Cerere ai?> i se adresează Gh. Hrişcă. Drept răspuns femeia îşi întinse hîrtia.
<Păi, leliţă...dumneata eşti moartă încă din anul 1950 şi nu-ţi pot elibera certificat de naştere. Numai certificat de...moarte îţi pot elibera>. Femeia înlemni.
<Ei, fă dumneata o întîmpinare la tribunal şi te vor învia, ca să exişti, altfel noi te considerăm moartă>...Precum se vede unii fac şi alţii trag. E timpul însă ca cei ce fac să şi tragă pentru faptele lor”.
„Zori noi”, Anul X, Nr. 2641, Mai 1956.