„Despre Suceveni”
„I-aş împărţi pe Suceveni tot în trei clase: Suceveni ce beu acasă; Suceveni ce beu în birturi; Sucevei, în fine, ce beu acasă şi în birturi...Tipul Românului Sucevean e ca şi graiul său, mai puţin pângărit decât în celelalte oraşe ale Bucovinei. Sucevenii sunt de obiceiu oameni nalţi şi de o coloare ce-ţi reaminteşte de locuitorii Lombardiei nordice. Feţe grase rar unde întâmpini şi de vedi ici colea vr’o una, poţi jura că nu aparţine solului sucevean, ci se trage din un ungher al pământului unde se bea mai puţin şi se doarme mai mult”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 73, Cernăuţi, Septemvrie 1895.
„Dipariția plutăritului”
„Se vorbeşte insistent despre dispariţia plutăritului. Revenirile la subiectele circumscrise în această arte profesională trădează nostalgia. Ai impresia că asişti la o desprindere de timp făcută cu uşoară melancolie, dar şi în deplină cunoştinţă de necesitatea gestului. Homoancele, bîtcile, zahatele, malurile colţuroase sînt chemate din vechi istorisiri ca să se aşeze definitiv în marea neclintire. În locul unde au fost bulboanele cu ape negre, gata să se prăvale de pe stăvilar peste şase cai suri...Pe Dorna nu se mai plutăreşte ”.
„Zori noi”, Anul XX, nr. 5527, Suceava, Septembrie 1965.