„Îmbunătăţirea rasei cailor”
„Secretariatul se serviciu pentru agricultură a întocmit, pentru îmbunătăţirea rasei cailor din Bucureşti, mai multe staţiuni de prăsilă. În aceste staţiuni se găsesc cei mai buni armăsari ai hergheliei din Rădăuţi, cari sânt meniţi pentru bătaia iepelor găsite sănătoase de medicul veterinar. Pentru fiecare bătaie se va plăti o taxă de 50, 80 şi 100 de coroane, după felul armăsarului. Credem să se simţeşte lipsa de cai de rasă prin toate locurile şi ar fi vremea să se înlocuiască corciturile din timpul războiului. De aceea îndemnăm pe toţi gospodarii să-şi îmbunătăţească rasa cailor dându-li-se cel mai bun prilej prin împărţirea armăsarilor în toate judeţele din ţară”.
„Glasul Bucovinei”, Anul III, Nr. 369, Martie 1920.
„Nu mai este de trăit cu ăştia”
„În schimb nu este obligatoriu - şi nu este nici aşteptat - votul acelora cari oftează din rărunchi după ziua de eri, când exploatarea la sânge a semenului era ridicată de o şleahtă de paraziţi la rangul de virtute în acea Românie redusă, fără voia ei, la ruşinosul rol de gazdă de hoţi şi asasini la drumul mare. Nu, votul nu este obligatoriu pentru aceia cari, cu gura plină de prăjituri, molfăie printre dinţi insulte la adresa regimului democrat şi sbiară, de nu-i mai ţin băerile, că <nu mai este de trăit cu ăştia>”.
„Lupta poporului”, Anul II, nr. 200, Suceava, Martie 1948.