„Mănăstirea Dragomirna” (I)
„Un asemenea colţişor, de un rar pitoresc, este Mănăstirea Dragomirna, ctitoria harnicului mitropolit al Moldovei, Anastasie Crimca, situată în Mitocul Dragomirnei, nu departe de Suceava. La ocuparea Bucovinei de Austria, Mănăstirea Dragomirna, în urma vieţii de curat monahism ce se duce acolo, este menţinută între cele trei mari mănăstiri ale Bucovinei: Putna, Suceviţa şi Dragomirna. Toate celelalte au fost desfiinţate. Fondul religionar, creat în 1783, a îngrijit mult de această mănăstire, făcând şi frumosul drum ce duce din Suceava la mănăstire. Înconjurată de jur-împrejur cu un zid puternic, bine închegat în cele patru colţuri, Mănăstirea Dragomirna pare într’adevăr o citadelă de apărare contra duşmanilor, dar şi de izolare a sufletelor pline de osârdie în a-i servi lui Dumnezeu”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XIII, nr. 3266, Iulie 1936.
„Statistică”
„Populaţia activă a judeţului număra, la sfîrşitul anului trecut, 303.800 oameni, cu 12.400 mai mult decît în 1965. Dintre aceştia 111.795 (cu 7.986 mai mulţi decît la începutul actualului cincinal) erau salariaţi. Producţia globală industrială a judeţului Suceava a crescut, în 1968, faţă de 1965, cu 30,4 la sută. În 1969 la această cotă se vor adăuga încă 7,3 procente. Ritmurile diverselor ramuri depăşesc cu mult 9,3 %, nivelul celui global: 81,3 la extracţia minereurilor neferoase, 43 la construcţiile de maşini, 25,7 pentru extracţia de minereuri nemetalifere”.
„Zori Noi”, Anul XXIII, nr. 6711, Suceava, Iulie 1969.