25 Noiembrie

„Moara dracului”

„În sfârşit ajunserăm la Moara dracului. Munţii din dreapta şi din stânga se lipesc parcă la un loc formând o stâncă uriaşă cu o unică crăpătură într’însa, prin care sălbaticul pârău şi-a săpat calea şi curge clocotind înainte, trecând în dreapta şi în stânga ţărmurii stâncoşi, cari se rădică în doi păreţi, la o înălţime ameţitoare...Soarele nu mai lumina în poeniţă, dar înaintea noastră vîrful Pietrelor-arse lucia ca în para focului. Cele de pe urmă rade ale soarelui scăldau straniele figuri ale acestor stînci uriaşe, la care priveam cu atîta interes şi admirare. Adînciţi în această privire am fi uitat şi de plecare dacă pădurariul nu ne-ar fi adus aminte că e vremea de pornit, dacă vrem să ajungem cu diua la şosea”.

„Revista politică”, Anul II, nr. 13, Suceava, Noemvre 1887.

„De rîsul curcilor”

„La Pătrăuţi a picat o necunoscută de prin părţile Aradului; zicea ea că este predicatoare, ba mai mult...că a înviat din morţi şi că a devenit <înger>. Au luat-o oamenii, au pus-o pe un fel de tron cu mai multe perne sub trupul ei deformat de huzur şi viaţă parazitară. După ce au ghiftuit-o bine cu mîncare şi băutură, ea le-a prezis <viitorul> şi a povestit ce-a văzut în <viaţa de dincolo>. Au înghiţit ascultătorii atîtea <gogoşi>, că le-au stat în gît. După aceea escroaca şi-a luat tălpăşiţa. La Pătrăuţi, doar curcile au mai rămas să rîdă!”.

„Zori Noi”, Anul XXVI, nr. 7445, Suceava, Noiembrie 1971.