„Despre credit”
„Primăvara sau vara ţăranul se găsesce adesea în strâmtoare de bani; atunci aleargă la un cămătar şi îi vinde pe nimic vita de la casă. Un credit pe termin scurt nu-i folosesce, căci numai după recoltă şi după vândarea productelor sale, poate pune mâna pe bani. Negustoriul şi meseriaşul pot profita de un credit mai scurt, fiindcă afacerile lor se regulează mai repede, dar’ ţăranul n’are de cât o recoltă pe an. Camăta joacă la ţăran un mare rol ruinător, şi nici nu poate fi altfel, fiindcă creditul personal lipsesce cu totul. Prin înfiinţarea însoţirilor de credit se vor desfiinţa treptat lipitorile satelor, care au sărăcit şi sărăcesc comunele noastre”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 12, Suceava, Noemvre 1887.
„Schimbul de onoare”
„De dimineaţă, o pîclă deasă stăruia deasupra munţilor. În vale conturul fabricii de cherestea se zărea vag, nedesluşit. De departe însă se auzea zgomotul înfundat al gaterelor şi şuieratul ascuţit al circularelor. În ziua aceea, la UIL Falcău-Rădăuţi se desfăşura schimbul de onoare organizat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Seara, cînd s-a făcut bilanţul realizărilor, bucuria a cuprins inimile muncitorilor care au aflat că planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 111 la sută, că peste plan au fost daţi 51 mc cherestea răşinoase”.
„Zori Noi”, Anul XIII, nr. 3400, Suceava, Joi 6 noiembrie 1958.