Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
„În Bosanci s’a înfiinţat un cor de plugari care cântă în biserică la liturghie. Acest cor ţinea probele sale la şcoală. Într’o seară, când probau nişte cântări bisericeşti ce aveau să le cânte la parastasul pentru A.S.I. reposatul Archiduce Albrecht, se trezesc deodată cântăreţii cu doi jandarmi în şcoală, cari cer ca să părăsească şcoala. Corul a părăsit şcoala; la întrebarea însă, că de ce să părăsească şcoala, jandarmii le-au spus că a venit la căpitanul arătarea că la şcoală se fac strânsuri de ţărani şi se ceteşte <Deşteptarea> şi <Gazeta Bucovinei>”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 18, Cernăuţi, Martie 1895.
„Fraudă bancară la Fundu Moldovei”
„În luna lui Faur s-a revizuit banca sătească din Fundu Moldovei. S-a aflat o lipsă totală de 20.000 de coroane. Vina o poartă directorul, prezidentul consiliului de control şi vistiernicul”.
„Revista Politică”, nr. 24, 1911
„Muzeului lemnului”
„Înfiinţat în 1936 ca muzeu de etnografie şi ştiinţele naturii şi reprofilat în 1967 ca muzeu al lemnului, muzeul din Cîmpulung Moldovenesc are la bază colecţiile etnografice alcătuite de I. Ştefureac şi C. Brăescu. Proiectat încă înainte de primul război mondial, el număra în 1944 peste 1.000 de exponate, iar colecţia de ştiinţele naturii, 1.064 piese. În 1960 numărul obiectelor etnografice se cifra la 9.741 sporind tot mai mult de atunci încoace. Azi numără peste 11.000 de piese, dovadă a preocupărilor muzeografice şi a bogăţiei etnografice a acestor locuri. Colecţiile <Muzeului lemnului> sînt cuprinse în 12 săli în care exponatele vorbesc simţurilor prin pasiunea cu care meşterii au ştiut să transmită lemnului emoţia artistică, o anumită sensibilitate înscrisă în lemn. Cîmpulung Moldovenesc a fost şi este un centru al civilizaţiei lemnului, relevînd varietatea ocupaţiilor localnicilor de pe plaiurile Rarăului şi Giumalăului”.
„Zori noi”, Anul XXVI, nr. 7529, Suceava, Duminică 5 martie 1972.
