„O instituţie şi economică dar şi culturală e 'Banca Suceveană', care, în şedinţa consiliului de administraţie din 30 Decembrie 1927, a votat, la propunerea d-lui preşedinte, senator Dr. Teofil Lupu, suma de 150.000 lei, pentru următoarele scopuri: 30.000 lei pentru bibliotecile populare din judeţul Suceava; 25.000 lei pentru aducerea la învăţătură a doi-trei copii istroromâni la Institutele româneşti de la Blaj, 20.000 de lei pentru cartea istro-românească, 10.000 de lei pentru dispensarul 'Principele Mircea' Suceava, 10.000 de lei pentru dispensarul 'Principele Mircea' din Ilişeşti şi 5.000 de lei pentru Şcoala de surdo-muţi din Cernăuţi. Şi sântem în drept să ne întrebăm: Sânt ele multe institutele noastre financiare care ştiu să se jertfească pentru cultură ca această 'Bancă Suceveană'?”.
„Făt-Frumos, Anul III, nr. 1, Ianuarie-Faur 1928.
„Stampe fălticenene”
„La data actului istoric al naţionalizării existau aici două ateliere de mobilă, o fabrică de lumînări, o topitorie de cânepă şi o moară, în care munceau, cu mic, cu mare, 420 de oameni. Producţia obţinută într-un an în vechile făbricuţe valora 8 milioane de lei. Faţă de această tristă moştenire, avuţia socialistă din Fălticenii zilelor noastre nu suportă practic rigorile comparaţiei decît, desigur, cu viitorul. Născute şi crescute în oraş în anii noştri, puternicele unităţi industriale fălticenene (filatura de in şi cînepă, fabrica de PAL, PAL înnobilat şi mobilă, secţiile dezvoltate şi modernizate ale industriei locale) dau patriei o producţie anuală globală în valoare de cca. un miliard de lei”.
„Zori noi”, Anul XXIX, nr. 8236, 15 ianuarie 1975.