Ion DRĂGUŞANUL

În 1885, Ion Bumbac, aflat în călătorie, de la Ciudei, la Vicove, îşi exprima încântarea în faţa dumnezeiescului peisaj de pe valea Sireţelului: „Ce să mai vorbesc despre vesela regiune a comunei Crasna sau despre partea şoselei ce suie, prin Crasna, în sus, până la plaiul ce duce printre drăgălaşul pasagiu de codri şi crânguri romantici, deasupra cărora se rădică, spre vest, lungul şir de munţi? O adevărată gură de raiu aceea! Pasagiul acesta se fineşte de-abie ieşind la câmp deschis, cătră Vicovul-de-sus”[1].

În 1 octombrie 1886, spre seară, Iliana lui Simion Percec trimitea pe ginerele ei, împreună cu cei doi feciori ai acestuia, să facă o clacă de păpuşoi. Noaptea, târziu, când ginerele s-a întors acasă, uşa casei era legată pe dinafară, iar în casă Iliana zăcea, gâtuită cu brâul ei. Hoţii spărseseră lada de pe bancă, în care se aflau 10 florini. Jandarmeria din Ciudei i-a descoperit rapid pe ucigaşii Anton Isopel, Constantin al lui Ioan Tomiuc, Constantin al lui Vasile Toniac şi Ioan al lui Toader Plamadă, toţi din Crasna Ilschi. Procesul s-a desfăşurat, mai târziu, la Storojineţ[2].

În 1890, Huta Veche avea primar pe Franz Aschenbrenner, iar învăţător, pe Franz Ernst.

Corul e plugari din Crasna a fost alcătuit, în 1894, de învăţătorul  Mihai RĂUŢ, în următoarea alcătuire:

Tenori I: Ilie Ştipor, Anton Pleşca şi Vasile Ambroş.

Tenori II: Ionică alui Alexie Ihnat, Vasile alui Grigori Pleşca şi învăţătorul Mihai Răuţ.

Bas: Pavel Percec, Alexie Mitric, Georgi alui Grigori Pleşca şi George alui Leonti Motrescul[3].

O colectă pentru Azilul de studenţi din Cernăuţi, făcută, în iunie 1896, de Magdalina Iliuţ, menţionează următoarele nume de localnici din Crasna: învăţătoarea Maria Grigorce, Axenia lui Grigorie Iliuţ, Mariuca lui Grigorie alui Ursu Iliuţ, Aniţa Chelariu Iliuţ, Aniţa lui Ionică Gherman, Aniţa lui Istrati Gherman, Axenia lui Luca alui Popan Mitric, Varvara lui Alexandru Mitric, Domnica lui Andreiu Popescul, Varvara lui Alexandru Ihnat, Ileana lui Zaharie Grozavul, Mariuca lui George Grozavul, Domnica lui Gavril Motrescul, Mariuca lui George Percec, Varvara lui Nicolae alui Dumitraş Percec, Varvara lui Prisacariu Percec, Mariuca lui Ioachim Percec, Magdalina lui Vasile Isopel şi Toader alui Dumitru Mitric[4].

Pe lista încredinţată preotului Emilian Gribovschi şi gospodarului Ioan Gherman, au subscris crăsnenii: Ştefan Gherman, Alexandru Ihnat, Teofil Vasiloschi, Emilian Gribovschi, Irodion, Ştefan Sorocean, Eugenia Vasiloschi, Istrate Gherman, Adrian Gherman, Ştefan alui Ilie Gherman, Sofron Pleşca, Alexandru Ihnat, Alexandru Percec, Nicolai Percec, Toader Percec, Ioachim Percec, Grigori Pleşca, Vasile alui Ioan Pleşca Vasile alui George Pleşca, Silvia Vasiloschi, Ştefania Vasiloschi, Ioan alui Alexandru IHNAT, Chilina lui Ştefan Gherman, George alui Ştefan alui Toader Gherman, Alexandru alui Ioan Gherman, Dumitru alui Toader Gherman, Istrati alui Toader Gherman, Mihail Percec, Nistor Percec, Mariuca lui Dimitrie Gherman, Isaie Iliuţ, Zăhărie alui George Iliuţ, Rachila lui Zăhărie Iliuţ, Ana lui Zăhărie Iliuţ, Constantin Percec, Pavel Percec, Ilie Babiuc, Rachila Osalciuc şi Ileana Osalciuc[5].

Comunele Crasna Ilschi şi Crasna Putnei aveau să beneficieze de o celebritate bucovineană comună după 1 ianuarie 1898, datorită preotului Mihai Bendevschi, care, deşi constituise a cincia bancă rurală dibn Bucovina, se considera şi se promova pe sine drept întemeietorul cooperativelor de credit, „croite ca şi băncile Şvabilor celor avuţi de lângă Viena, după planurile vestitului Neamţ Raiffeisen”, care „bănci poporale săteşti… se potrivesc de minune pentru gospodarii de prin satele noastre”.

Însoţirea din cele două sate Crasna a fost întemeiată de „câteva zeci de gospodari din Crasna, în frunte cu preotul lor, M. Bendevschi, şi cu fruntaşii lor, Grigore Iliuţ, Nicolai Ihnat, Nicolai a lui Dumitru Percec şi George Tarnovieţchi (care) s-au însoţit, au pus la un loc părtăşii de câte 10 florini şi şi-au croit o bancă sătească. Acum, gospodarii din Crasna, cari vor fi în strâmtoare şi vor trebui să împrumurte bani, de la banca lor vor împrumuta… La banca lor, ei foarte mici procente vor plăti şi şi acestea tot în buzunarul neamului lor va curge”[6].

Banca raiffeisiană din Crasna este prima care avea să beneficieze şi de un ajutor de 300 florini din partea Dietei Bucovinei, care, datorită demersurilor făcute de George Popovici (poetul T. Robeanu), de Iancu Flondor şi de fraţii cavaleri de Grigorcea, avea să pună în practică un adevărat program de sprijinire a satului bucovinean, în care intrau şi ajutorările cu fonduri pentru întemeierea de însoţiri de păstrare şi credit, dar şi o lege a creditului agricol cu prevederi eficiente şi imediat aplicabile (din 1903).

Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[7], în 1940, Alexandru VOEVIDCA a cules folclor şi de la Rachila Babiuc (20 ani în 1909) din Crasna Ilschi.