Ion DRĂGUŞANUL

BOSANCI (IV). O colectă pentru Internatul de Studenţi din Cernăuţi, făcută, în mai 1896, de „dl paroch Roman Bărgăuan din Bosanci”, menţionează următoarele nume de localnici: învăţător superior George Ianovici, Vasilică N. BLÂNDU, Nicodim Ştefureac, primarul Constantin Bivol, cantorul Zamfir Nica, Ioan Mirăuţ, Simion alui Nistor Croitor, George alui Toma Popovici, Constantin Polonic, Georgi alui Tanasi Onul, Simion alui George Blându, Nicolai Stanciu, George Găitan, Niculai Gherasim alui Mitrofan, George I. Buzilă, Gherasim Viţel, Sava Svestun, Nicolai G. Bivol, Toader Maxinesi, Toma David, Lazăr Moruz, George Busnea, Anton Găitan, Vasile G. Bivol, Nică Iftodi, Grigori Svestun, Svige Mirăuţ, George T. Bujorean, Nistor C. Barbu, Ioan G. Dumitraşcu, Donisi Iuga, Niculai P. Mitrofan, Pavel Gavrilovici, Dumitru N. David, George V. Bondariu, Toader Bocăneţ, Ioan G. Găitan, Catrina Macsimesi, Ioan T. Cârlan, George alui Ilie Ieremie, Simion Gavrilovici, Gavril I. Spoială, Niculai Morariu, Toader Şuţu, Ştefaru T. Bondariu, Iordachi Drăgoiu, Constantin a Ani, Ioan Z. Ungurean, George I. Mirăuţ, Mihail Cârlan, George Timoficiuc, George alui Toma David, Toma I. Curechiu, Toader C. Polonic, Dumitru I. Donici, Constantin Svarghi, George Croitor, George I. Pădureţ, Nicolai Dumitraşcu, Nicolai Morariu, George alui Pavel Iuga şi George alui Radu Muntean[1].

Însoţirea raiffeisiană s-a înfiinţat în 1901, sub direcţiunea preotului Roman Bărgăuan, vicedirector fiind Nicodim Ştefureac, iar vistiernic – Samfir Nica.

Adunând „cântece populare româneşti din Bucovina”, care aveau să vadă lumina tiparului sub semnătura nemeritată a lui Mattias Friedwagner[2], în 1940, Alexandru Voevidca a cules folclor şi de la bosânceanul Constantin Mihailescu (lăutar ţărănesc, 26 ani în 1908).

În aprilie 1906, „în comuna Bosanci s-au colectat, de dl învăţător superior Nicu Donisă,, cu concursul binevoitor al d-lui Parftemie Damian şi al studentului în drept Octavian Pauliuc… precum şi al antistelui (primarului) comunal Nicolai alui Dimitrie Spoială şi al juratului Teodor alui Vasile Ungurean şi al d-lui Petru Damian”, produse agricole şi bani pentru Internatul de băieţi din Suceava, numele sătenilor menţionaţi în liste fiind următoarele: preotul cooperator Nicodim Ştefureac, cantorul Zamfir Nica, învăţător Mihai Ilica, învăţătoarele Berta Lacner şi Blauca Zugrav, Sender Pollak, Mihai Spoială, Sava Spoială, Lazăr Mirăuţ, George Ieremie, Teodor Ungurean, Manoli Pascal, George Spoială, George Mirăuţ, Dumitru Donisă, Ioan Găitan, Simion Blându, Isak Goldenberg, Constantin Bihol, Iosif Toporniţchi, Mihai Spoială, Ioan Barbu, George alui Vasile STANCIU, Balaşa BLÂNDU, Mihai BABĂU, Constantin Spoială, Nicolai Croitor, Sevastiţa Babău, Nicolai Cârlan, Vasile Curec, Nicolai Spoială, Ştefan Găitan, Ioan Croitor, Ioan Muntean, Mafta Muntean, Toader David, Toader Popovici, George Pînzariu, Sârghie Mirăuţ, George Colţuneac, Vasile Spoială, Dumitru Croitor, Marghioala Carp, Nistor Donisă, Nicolai David, Mihai Mitrofan, Vasile Spoială, Sava Croitor, George Ieremie, Mihai Persu, Constantin Ieremie, Dumitru Bujorean, Ioan Alimal, Nicolai Mitrofan, Toader Mitrofan, Ifrim Mitrofan şi Ioan Barbu[3].

„Şcoala din Bosance, cea mai frumoasă şi mai mare clădire şcoală din toate satele Bucovinei, s-a sfinţit Duminică, în 29 Ianuarie 1911”[4].

„Duminică, 5 octombrie 1924, a avut loc, cu mare fast, serbarea împroprietăririi din comuna fruntaşă Bosanci. Poporul din Bosanci i-a făcut d-lui ministru I. Nistor, la sosirea sa pe teritoriul comunei, o primire cu adevărat grandioasă. Şiraguri de călăreţi cu steaguri, pompierii comunali în mare ţinută i-au ieşit înainte d-lui ministru Nistor până la hotarul satului. Aici s-a format un măreţ cortegiu, în frunte cu d-l ministru Nistor şi Parlamentarii judeţului Suceava, într-un car împodobit cu flori şi tras de patru boi, iar în urmă venea mulţimea imensă de ţărani, care-l aclamau cu entuziasm pe d-l ministru.

Pe un altar improvizat sub un cort de scoarţe frumos alese şi cetină, înaltul cler, în frunte cu PSS Episcopul Ipolit Vorobchievici, a săvârşit serviciul divin; răspunsurile le-a dat un cor de săteni…

Şi aici, la Bosanci, frumoasa serbare s-a încheiat cu o brazdă trasă pe ogorul acum ţărănesc de către d-l ministru Nistor, în uralele nesfârşite ale mulţimii”[5].

Personalitatea reprezentativă a satului Bosanci, alături de deputatul Simion Stanciu, este sculptorul Aurelian Donisă, născut, la Bosanci, în 3 martie 1909.