Ion DRĂGUŞANUL

BĂNCEŞTI.
Numit, de-a lungul timpului, Bărăuţi, Bancouţi, Bătăcăuţi, Bancăuţi, satul Bănceşti, din vecinătatea Siretului, beneficiază de atestare documentară din 24 februarie 1437, când fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie şi Ştefan Voievozi, dăruiesc lui Ioan Jumetate satele Bătăcăuţi şi Muşineţ.

Peste aproape două veacuri, în 21 septembrie 1635, Dumitraşco, mare armaş, primeşte întăritură de la Vasile Lupu Vodă pentru „satul Bănceşti… cu casă, pomet şi loc de fânaţ”, cumpărat, cu 300 taleri de argint, de la Vidraşco, nepotul lui Coste vameş, şi de la jupâneasa Nastasia.

În 12 ianuarie 1680, Ştefan Petriceicu dăruieşte „satul Bănceşti, cu eleşteu, mai sus de târgul Siret”, mănăstirii Sf. Onufrei, care va ceda proprietatea sa mănăstirii Putna, în împrejurări necunoscute, egumenul Putnei jeluindu-se lui Grigore Ghica Vodă, în 1 aprilie 1740, că-i este împresurată moşia Bănceşti de către sireteni.

În 1708, Mihai Racoviţă Vodă întărea „satul Banceşti, mai sus de târgul Siret… cu grădină şi prisacă” mănăstirii Sf. Onufri.

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la „Onofreiu” şi Bănceşti, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „36 – toată suma caselor”, însemnând 1 popă, 3 femei sărace, 1 nevolnic şi 31 scutelnici ai mitropolitului Iacob Putneanu.

În 1774, satul Bănceşti era un cătun al satului Văşcăuţi pe Siret, împreună cu Muşeniţa, Slobozia şi Perjul, cele patru cătune având câte maximum 10 bordeie ţărăneşti. Recensământul lui Spleny, din 1775, nu menţionează, totuşi, Bănceştii, satul fiind mai curând o moşie, decât un sat ca atare.

În 14 aprilie 1784, Dositei Herescul, episcopul Bucovinei, arendează, pe patru ani, pentru 80 lei pe an, meseriaşului siretean Gheorghe Matei „două cârciume, una în satul Onufrei şi alta la drumul Sucevei, lângă Bănceşti”, dar şi „15 fălci de iarbă în Bănceşti, ca să-i facă fân” episcopiei.

În 1843, parohia Bănceşti era arondată celei din Muşeniţa, slujită de parohul Ştefan Georgian, care avea, în cele două sate, 469 enoriaşi. În 1876, parohia, cu 1.108 enoriaşi, cuprindea satele Sf. Onufrei, Mănăstioara, Bănceşti şi Drăguşanca sau Drăguşeni, paroh fiind Ioan Siretean. Aceiaşi structură a parohiei (comună bisericească) se păstra şi în 1907, când Bănceştii şi Sf. Onufrei foloseau biserica schitului, construit, în anii 1672-1673, de Ştefan Petriceicu Vodă, dar în Bănceşti exista o biserică, zidită de Mihail de Cuparencu, în 1855 şi restaurată în 1889. Paroh era Averchie Macovei, născut în 1856, preot din 1883, paroh din 1903, iar cantor, angajat în 1900, Eugen Georgian, născut în 1864.

O şcoală cu 3 clase funcţiona, la Sf. Onufrei, din 1875[2].

În februarie 1894, îndemnaţi de preotul Nicolai Tutuescul, locuitorii satului Bănceşti au jurat, în biserică, „să nu beie rachiu”, întocmind şi o listă cu semnături, importantă şi ca mărturie despre locuitorii de atunci ai satului, aceştia fiind: George, Dimitrie, Ilie, Zaharie, Vasile, Petru, Ştefan, Michail, Ioan, Grigorie, Gavril, Maria şi Ana Bancescul, Ioan şi Dimitrie Scripcariu, Pentelei, Laurentie, Ioan, George, Marta, Constantin şi Michail Coroliuc, Gavril, Ştefan şi Ana Turculeac, Constantin şi George Breabăn, Michail, Meletie, Vasile şi Eufrosina Parascan, Pavel, Dimitrie şi Nicolai Cărşmariu (probabil feciorii sireteanului Gheorghe MATEI), Calistru, Vasile şi Toader Orăndovici, Vasile Masepiuc, Nicolai Dvora, Loghin Moldovan, George Rotariu şi Ilie Ursachi[3].

O altă colectă, din 1902, pentru Palatul Naţional din Cernăuţi, încredinţată preotului din Sf. Onufrei (pe atunci, corp comun cu satul Bănceşti), Nicolae Totoescu, menţionează, în Bănceşti, pe: Parascheva Cuparenco, George Orendovici, Vasile Bancescul, George Parascan, Mihai Bancescul, Calistrat Orendovici, Zaharie Bancescul, Constantin Bancescul, Zaharie alui Ştefan Bancescul, Ştefan Turculeac, Ştefan Bancescul, Vasile Orendovici, Laurentie Bărbuţă, Ioan Coroliuc, Antonie Moldovan, Dumitru Bărbuţă, Pavel Cârşmar, Zaharie Daneliuc, Toader Socoliuc, Ştefan Bărbuţă, Longhin Moldovan, Petrea Babiuc şi Maria Babiuc, iar din Sf. Onufreiu, pe Constantin de Galer, Eugenie Gheorghian, Vasile Fedorciuc, Panteleimon Breabăn, Dumitru Palamar, Maria Gheorghian, Ion Agapi alui Luca, George Bucevschi, George alui Andrei Palamar, Grigori Breabăn, Ioan alui Vasile Bodnar, Ştefan Ursachi, Anghelina Breabăn, Ion alui Ştefan Breabăn, Mihai Palamar, Dionis Spori, Alexandru Breabăn, Ştefan Popescul, Ştefan alui Ionică Ursachi, Nistor Bighei, Leontina Birău, Dumitru Breabăn, Isachi Breabăn, Mihai Breabăn, Onufrei Melnec, Ştefan Bancescul, Ştefan Agapi, Vasile Bancescul, Dumitru Popescul, Iacov Bodnar, Sava Gheorghian, Toader Bodnar, Titus Bighei, Mihai Pleşca, Toader Mocrei, Ioan alui Alexandru Ursachi, Alexandru Ursachi, Iftimie Popescul, Petru alui Luca Agapi, George Agapi, Ştefan Bucevschi, Dumitru Ursachi, Ilie Mocrei, Constantin Breabăn, Dochiţa Furnică, Ioan Bucevschi, Leon Bucevschi, Onufrei Furnică, Simeon Bighei, Toader Popescul, Ştefan Goraşciuc, Toader Agapi, George Gheorghian, Vasile Humeniuc, Ilie Androniciuc, Constantin Humeniuc şi Axenia Bodnar[4].