Ion DRĂGUŞANUL

BĂLĂCEANA (II).
O listă de subscripţie pentru biserica ortodoxă din Cacica, din noiembrie 1891, susţinută de „Alexie Rusu, învăţător superior din Balaceana” şi de soţia lui, Eugenia, cuprinde următoarele nume de săteni: învăţătoarea Ana Ribicica, economul Vasile Rusu, Ion Hinea, Ion Grosariu, Gavril Morariu, Niculaiu Tofan, Dumitru alui Mihaiu Ciuhan, Petrea Bembea, Mihaiu Ciuhan, Georgi Sasu, Anton Grosariu, Eudochia lui Ilie Bandol, Tanasi alui Georgi Sasu, Maria alui Niculaiu Boca, Mihaiu Cormus, Glicheria alui Ambrosie Icuma, Anisie alui Vasile Rusu, Georgi Boca, Toader Bozomală, Vasile Iacoban, Alexa Florea, Nichifor Ciuhan, Agaţia lui Isidor Roşca, Eudochia lui Niculaiu Bazga, Iulia lui Mafteiu Doboş, Palaghia lui Mihai Bazga, Paraschiva lui Georgi Busuioc, cantorul Ambrosie Jemna, Domnica lui Irimie alui Petru Boca, Ecaterina lui Toader Tăpălagă, Ioana lui Mihaiu Fraiuc, Agapia lui Cirim Dumitreanu, Elisaveta lui Irimie Boca, Dumitru Ţipurlea, Dumitru Petrişor, Georgi Ţipurlea, Constantin şi Ecaterina Iomeş şi Iacob şi Agapia Babor[1].

Cabinetul de lectură „Bălăceanul” s-a înfiinţat, odată cu o filială a Societăţii cantorilor români din Bucovina „Lumina”, în 1898, sub preşedinţia preotului paroh George Şesan, vicepreşedinte fiind cantorul Ambrosie Jemna, secretar, teologul Mihail Cormuş, iar cassar, Anton Grosariu. Din comitetul de conducere mai făceau parte învăţătorul Alexie Rusu (bibliotecar), Michail Cormuş (controlor), Nicolai Buliga (econom) şi membrii comisiei revizuitoare, Vasile Rusu, Dumitru Busuioc şi Luca Boca, în „juriul de arbitriu” activând Nicolai Fedac, Petru Chichifoi, Dimitrie Ţipurlea, Vasile Grosariu şi Vasile Iacoban[2].

În 1901, „în localul agricultorului Zazonti Toderaş Nr. 93”, s-a înfiinţat, la Bălăceana însoţirea raiffeisiană, sub direcţiunea preotului George Şesan, din comitetul director şi din consiliul de control făcând parte administratorul parohial Teodor Balan, învăţătorii Alexie Rusu şi Panoria Capstrâmb şi primarul Ioan Sauer.

În aprilie 1906, „în comuna Bălăceana s-au colectat, la îndemnul d-lui antiste comunal Mihai Cormuş, cu concursul binevoitor al d-lui învăţător Ilie Doboş şi a gospodarului Dimitrie Busuioc”, produse agricole, numele sătenilor menţionaţi în liste fiind următoarele: Anton Grosariu, Pantelemon Bandol, Terenti Arcălean, Alexa Florea, Ştefan Florea, Ilarion Ţipurlea, George Ţipurlea, Petrea Florea, Clementi Grosariu, Ioan Bandol, Nicolai Dupoi, Nastasia lui Andrei Bandol, Ecaterina Ţipurlea, Olimpia Mazere, Alexandru Barbăroşă, George Roşca, Grigori Buzilă, Chiril Ciuhan, Vasile Busuioc, David Iacoban, Ioan Iacoban, Ieremie Boca, George Tofan, Grigore Cârţu, Ignat Ureche, Nichifor Busuioc, Ilie Boca, Luca Ţimpăscu, Petru Bliorţu, Saghin Boca, Ioan Cremeniţchi, Nichita Ciuhan, Ştefan Ciuhan, Iacob Ciuhan, Simion Bandol, Maria Ciuhan, Spiridon Bandol, Dionizie Dumitrean, George Ciuhan, Ioan Buzilă, Mihail Chindriş, Luchian Râpan, Pavel Sasu, Dumitru Ţipurlea, Dănilă Ciuhan, Dionizie Bandol, Gavrilă Cojocariu, Grigori Arcălean, Marcu Arcălean, Maria Boca, Nicolai Buliga, Petru Busuioc, George Sasu, Petru Bazga, Amfilochi Boca, Ilie Ciuhan, Nichita Dupoi, Pavel Râpan, Ioan Leuţ, Grigore Rozovlean, Anchidim Boca, Savin Doboş, Iacob Sauer, Simion Ţipurlea, Vasile Tofan, Mihai Chichifoi, Dumitru Chichifoi, Pavel Petrişor, Ilie Petrişor, Ilie Roşca, Constantin Morariu, Maxim Boca, Grigori Tofan, Vasile Ureche, Zacharie Boca, Ilie Ureche, Ioan Ciuhan, Vasile Ciuhan, Pentelei Andronic, George Hancean, Alexa Buzomală, Nichita Morariu, Ioan Buzilă, David Rîpan, Vasile Iacuban, Pavel Busuioc, Vasile Rusu, Iacob Babor, Eustafi Babor, Constantin Leuţ, Clementi Hulubei, Dumitru Busuioc, Ioan Boca, Nichifor Boca, George Boca, Zazonti Toderaş, Pavel Creţu, secretarul comunal Carol Hominschi, Constantin Blioriu, Roman Rîpan, Toader Bazga, Pavel Sasu, Sevastian Ţipurlea, Ieremie Râpan, Vasile Bazga, Iftimie Covelciuc, Petru Ruscior, Pavel Chichifoi, Glicheria Jemna şi Victor Jemna[3].

Odinioară, loc împădurit, străluminat, ici-colo, de poieni şi lazuri (defrişări sau curaturi, „loc curat” – în folclor), satul Bălăceana beneficiază de o bogată reţea hidrografică, ţarinile sale fiind udate de pâraiele Bălăceana, Babura, Paşcanu, Cirlivăţul, Corjan, Draci, Frasinilor, Glodoasa, Ilişasca, Mănăstioara, Podolu, Prelucii, Tabora, Ţigăncii, Brazilor, Nistor şi Săsciori. Dealurile domoale (Bahrin, Podiş, Cirlivăţul, Corjan, Săsciori, Movila La Ciungi, Vârful Regi, Baron, Brăştii, Muncel, Preluca), acoperite cândva cu păduri (Codrul La Fântâna Rece, Bahrina, Preluca) şi poieni (Poiana Bahrin, Poiana în Sus, Poiana Popii, Poiana Preluca), au fost transformate, odată cu trecerea vremii, în ţarini şi imaşuri, toate închinate unor alte contemporaneităţi.