Chiar dacă locuieşti într-o zonă în care ai suficientă materie primă, ai un teren proprietate, totuşi, nu poţi porni o afacere în domeniul brânzeturilor, fără să ai mari bătăi de cap.

Cei mai mulţi oameni care au reuşit să demareze o afacere în acest domeniu au apelat şi la alte surse de finanţare, decât propriul buzunar. Pentru a obţine bani „străini”, întreprinzătorii s-au lovit de multă birocraţie, au adunat câteva kilograme de documente, au bătut zeci de drumuri Suceava, Iaşi, Bucureşti pentru a intra în posesia lor.

 

Bani nerambursabili

Nici povestea brânzeturilor „de familie” (Morar) produse în comuna Bălăceana nu a fost lipsită de peripeţii. Totul a început când Ion Morar, managerul S.C. Bălăceana Prod SRL, născut în comuna cu acelaşi nume, s-a gândit că în condiţiile actuale, fără o fabrică performantă nu va reuşi să reziste pe piaţa lactatelor.

Deşi nu ştia foarte multe lucruri despre Agenţia Sapard România, care oferă fonduri nerambursabile, întreprinzătorul din Bălăceana şi-a convocat familia (soţia şi cei doi copii) la o „masă rotundă” şi au dezbătut împreună ore în şir, zile, săptămâni cum pot să facă rost de bani pentru a construi o fabrică nouă, care să devină, în timp, o afacere de familie. Au citit, s-au documentat şi au făcut un studiu de fezabilitate.

Pentru că s-a născut la ţară, în Bălăceana, într-o familie de gospodari, unde se creşteau animale şi se lucra pământul „cu multă responsabilitate”, Ion Morar s-a hotărât că ar putea să scoată un venit bun din prelucrarea laptelui.

Problema se punea cu câţi bani poate construi o fabrică care să aibă o activitate conformă cu normele UE de calitate, igienă şi protecţie a mediului. S-a dovedit că-i trebuie peste un milion de euro.

 

Extindere

După ce a lucrat mai mulţi ani la stat, în industria laptelui, şi a învăţat mai multe secrete ale acestei afaceri, Ion Morar şi-a făcut în anul 1993 o firmă de caşcaval în Bălăceana. A început să cumpere lapte de la consătenii săi şi să transforme laptele în caşcaval - Dalia.

A fost un început, pentru că, în câţiva ani, Ion Morar a crescut producţia, a început să cumpere cantităţi mai mari de lapte şi de la crescătorii de animale din zonele limitrofe comunei Bălăceana. Omul a realizat că nu are tehnologia necesară care să-i permită prelucrarea unei cantităţi mai mari de lapte şi, apoi, fabricarea produselor lactate şi brânzeturilor.

Deşi adunase ceva bani (mai ales că beneficiase şi de Programul Fermierul, de unde a obţinut un credit cu dobândă foarte mică) pentru construirea unei fabrici cu o tehnologie nouă, după toate calculele familiei, a ajuns la concluzia că nu-i ajung fondurile.

 

Documentaţie foarte stufoasă

O soluţie pentru el, la acea vreme, anul 2005, ar fi fost nişte fonduri nerambursabile.

„Sprijinit şi de familie, am început şi eu şi copiii să ne interesăm cum se pot obţine aceste fonduri. Am făcut un studiu de fezabilitate, care a ajuns pe biroul specialiştilor. Am realizat un proiect cu tot ce ştiam că se cere la dosar, unul foarte consistent, câteva kilograme de acte, pentru a putea obţine banii necesari pentru ridicarea fabricii”, ne-a povestit Ion Morar.

Chiar dacă nu se aştepta să fie foarte uşor, nu credea că o să facă atâtea drumuri cu dosarul sub braţ, cu tot felul de documente, care i se cereau mereu, pentru a obţine 20 de miliarde de lei vechi.

„Au fost şase luni grele. Nervi, timp pierdut, nopţi nedormite, gânduri, speranţe, dar, în final, ni s-a aprobat dosarul. După ce s-a aprobat, chiar nu au fost probleme. Când am solicitat prima tranşă, ne-au şi venit banii. Totul este să nu te abaţi de la condiţiile care ţi se impun. Fabrica trebuie să ţină cont de normele europene”, a completat întreprinzătorul.

 

Atenţie la constructori!

Dacă hârţogăraia i-a dat bătăi de cap, omul nu s-a gândit că necazurile vor continua. Şi-a cumpărat o bucată de pământ în Bălăceana (locaţia, în opinia lui Morar, este foarte importantă, o fabrică de brânzeturi depinde de materia primă) circa 28 de ari, şi s-a apucat de construcţia fabricii.

Prima tranşă de bani i-a venit în luna mai, anul trecut, după ce pe 1 septembrie i-a fost aprobat dosarul Sapard. În acelaşi timp, i s-a impus şi un termen limită până când trebuie să fie gata construcţia – 31 mai - anul acesta.

Cele mai mari bătăi de cap i le-a dat firma de construcţii care a contractat lucrarea. Nu toţi muncitorii erau profesionişti, calificaţi, nu lucrau într-un ritm cerut de întreprinzător. Nu erau de cuvânt şi, de multe ori, trebuiau să refacă o etapă a lucrării. Morar a reuşit să depăşească această problemă şi, acum se află pe ultima sută de metri. Este în grafic. La sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie, întreprinzătorul vrea să dea drumul la fabrică.

 

Tehnologie de ultimă generaţie

Cu tehnologie nouă, achiziţionată atât din România, cât şi din Italia, Ion Morar vrea să-şi extindă produsele finite, în urma prelucrării laptelui (caşcaval, telemea, brânză topită, Sana, iaurt, etc). Capacitatea maximă de prelucrare a laptelui în noua fabrică va fi de 5.000 de litri de lapte, în opt ore. Asta înseamnă că şi personalul va fi suplimentat.

„Vom face noi angajări. De fapt, vom dubla personalul, oferind alte zece locuri de muncă. La tehnologia foarte modernă pe care o avem, credem că ne vom descurca cu 20 de muncitori, pe care-i vom specializa la locul de muncă”, ne-a explicat Morar.

Cu banii de la Sapard, întreprinzătorul a cumpărat utilaje absolut necesare procesării laptelui: utilaje de recepţie a laptelui, omogenizatoare, separatoare, instalaţie de pasteurizare a laptelui, maşină de îmbuteliat. Pe viitor, Morar ar vrea să-şi cumpere o instalaţie de produs pet-uri pentru ambalarea produselor lactate şi un utilaj de îmbuteliat apă plată.

 

„Bun, bun, pentru copii şi oameni mari”

Sloganul S.C. Bălăceana Prod SRL, care se va regăsi pe toate produsele lactate şi brânzeturile pe care le va scoate, în curând, pe piaţă, este: „Bun, bun, pentru copii şi oameni mari”.

Valoarea totală a investiţiei de la fabrica Bălăceana este de peste 1,4 milioane de euro, din care 20 de miliarde de lei vechi provin de la Agenţia Sapard, restul fiind aport propriu al investitorului.

Dacă până acum piaţa de desfacere a caşcavalului făcut la Bălăceana era destul de redusă (creată pe relaţii, la magazinele din jurul Sucevei) de acum, cu o gamă mult diversificată de produse, S.C. Bălăceana va „ataca” şi supermaketurile din Moldova.

„Noi vom ieşi pe piaţă cu produse de calitate (avem unul dintre cei mai buni tehnologi în industria laptelui din Suceava), la preţuri rezonabile şi cu o gamă cât mai largă de produse. Brânzeturile (telemea, brânză topită, cremă de brânză) reprezintă o nişă pe care se poate merge la sigur.

Deocamdată, nu putem să venim pe piaţă cu produse sută la sută ecologice, pentru că asta ar însemna să avem propria fermă. Laptele va fi luat atât de la persoane fizice (75 % dintre crescătorii de animale din Bălăceana ne furnizează nouă laptele), dar vom avea contracte şi cu noile ferme de vaci care s-au înfiinţat în judeţ. Baza de colectare a laptelui va creşte semnificativ. Din 2009, va trebui să achiziţionăm lapte doar de la centre autorizate de DSV”, ne-a mai explicat Morar.

Cu toate poticnelile şi cu toate greutăţile pe care le-a întâmpinat în ultimii doi, trei ani pentru obţinerea miliardelor de la Sapard, Morar se declară mulţumit de afacere.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Brânzeturi „de familie”, la Bălăceana.

Comentarii