Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Pe de altă parte, însă, răspunderea pentru situaţia actuală o poartă ce-i care au rămas „loiali” partidului. În loc să deschidă larg porţile, liberalii suceveni, atâţia câţi mai rămăseseră, s-au mulţumit să ocupe primele poziţii ale listelor electorale. Este de pomină postarea cuplului Zarojanu-Steiciuc, mă refer exclusiv la aspectele legate de interese comune politice şi economice, în moţul listei atât pentru consiliul local al municipiului Suceava, cât şi pentru cel judeţean.
Liberalii au greşit, de asemenea, strategia de imagine, mergând pe o linie lipsită de bărbăţie: o lamentare perpetuă privind hemoragia de membri către PD-L, dublată de o atitudine ambiguă în relaţia cu PSD.
Rezultatele liberalilor la alegerile locale din 2008 au fost atât de penibile, încât au determinat pierderea funcţiilor pentru preşedintele organizaţiei judeţene, Tiberiu Prodan, şi pentru preşedinta organizaţiei municipale, Angela Zarojanu. De altfel, cei doi, alături de coordonatorul campaniei, vicepreşedintele Aurel Mihai Steiciuc, au fost principalii artizani ai unei înfrângeri catastrofale (9% la nivel de judeţ, faţă de 18% media naţională, 8% în Suceava). Astfel, PNL Suceava a intrat în alegerile parlamentare având conduceri interimare.
Păţania de la locale a permis apariţia unor nume noi la parlamentare. Rezultatele s-au ameliorat (15% la Camera Deputaţilor), graţie noilor veniţi (Băişanu 20%, Rozopol 23%), rămânând însă sub media pe ţară.
Normal, interimatele de la conducerea organizaţiei judeţene şi a celei municipale trebuie să se sfârşească. La sfârşitul lui martie vor fi aleşi noii lideri la municipiu, iar în mai cei de la judeţ. Cum PNL a rămas singurul partid de opoziţie, interesul multora de a se poziţiona la liberali este ridicat. S-a declanşat bătălia pentru preşedinţia organizaţiei municipale. În prima fază şi-au manifestat intenţia de a candida preşedintele interimar Ştefan Alexandru Băişanu, maşina de vot multiplu Brînduşel Nichitean şi, voalat - dată fiind încă poziţia de subprefect - fosta preşedintă Angela Zarojanu.
Recent, am asistat, într-o conferinţă de presă, la o mişcare abruptă, de regrupare a vechii gărzi peneliste. Invocând, ca atribut determinant, loialitatea faţă de partid, domnul Steiciuc nu numai că şi-a anunţat candidatura, ci a anunţat şi numărul de voturi pe care îl va obţine: 600 din cele 800, câţi membri numără organizaţia. Se confirmă astfel zvonurile potrivit căruia, în perspectiva alegerilor, au fost aduşi în partid mercenari.
În opinia mea, domnul Steiciuc urmăreşte descurajarea posibililor contracandidaţi, îndeosebi a „neloialului” Băişanu. Argumentaţia este însă şubredă. Loialitatea nu ţine loc de performanţă. Mai mult, Steiciuc însuşi nu este un exemplu de loialitate. Să ne amintim de negocierile din anul 2004, purtate peste capul conducerii peneliste, concretizate în obţinerea de către Angela Zarojanu a postului de viceprimar. La vremea respectivă, s-a lăsat cu sancţiuni.
Probabil domnului Băişanu i se pot reproşa multe, mai puţin însă că nu ar fi loial PNL-ului. Relaţia sa cu acest partid a debutat cu acceptarea rocadei prefect-subprefect (dorită de liberali pentru eliminarea domnului Onofrei). Să nu uităm că Băişanu a refuzat o ofertă care l-ar fi dus sigur în băncile parlamentului şi a continuat alături de PNL, candidând în numele acestuia şi obţinând un scor peste media pe ţară a partidului şi peste ceea ce au obţinut până acum „loialii” penelişti.
Chiar dacă pălăria domnului Steiciuc pare că are borurile destul de largi, sunt convins că, sub conducerea domniei sale, liberalii suceveni, loiali sau neloiali partidului, vor avea parte de aceeaşi Angelărie, cu altă pălărie.
