Ioan Catalin NECHIFOR

Drumul către victoria în alegerile din această toamnă a fost deschis prin stabilirea datei scrutinului uninominal în duminica Sfântului Andrei.

Prin urmare, partidele au început goana adunării de puncte electorale, alegându-se strategiile de comunicare şi de acţiune politică, care să le asigure accesul la guvernare.

E clar ca nici un partid nu participă în campanie, fără dorinţa de a ajunge la putere, dar parcă niciodată până acum nu s-a simţit o asemenea încrâncenare, o asemenea dorinţă de pune mâna pe palatul Victoria. Aşa că, PNL, PSD şi PD-L s-au grăbit să îşi anunţe candidaţii la fotoliul de prim-ministru, fiecare aşa cum a crezut de cuviinţă, unii în chiloţi de baie, alţii printre agricultori (poate cea mai defavorizată categorie socială), alţii în faţa camerelor de luat vederi, luându-şi conştiincioşi la înjurat oponenţii din celelalte partide. Aşteptăm în continuare să vedem propunerile pentru şeful executivului şi din partea PNG-ului, PRM-ului şi de ce nu a PNŢCD-ului (la ţărănişti s-ar putea să fie chiar două propuneri, după recenta scindare fratricidă).

Se vede că a fost o vară complicată, se vede că vacanţa nu prea le-a priit unora dintre aleşii noştri, mai ales că mulţi dintre ei au fost obligaţi să îşi întrerupă concediile pentru a participa la sesiunea extraordinară a Parlamentului.

Se vede, de asemenea, că încărcătura electorală pluteşte în aer şi că partidele se năpustesc asupra spaţiului mediatic, din dorinţa de a fi cât mai mult prezenţi pe sticla micilor ecrane, cât mai aproape de retina alegătorului român. Ceea ce în urmă cu câţiva ani se întâmpla aproape exclusiv în ograda PSD, şcolile de vară pentru tinerii politicieni au început să răsară ca ciupercile după ploaie, deplasându-se în acest sens la Marea Neagră o armată de tineri, garnisiţi, evident, cu spuma politică a fiecărui partid în parte. Îmi aduc aminte de prima şcoală de vară la care am participat ca tânăr membru PSD, era prin 2005, iar tradiţia exista la social democraţi de câţiva ani buni. Eram în acele vremuri singurii care reuşeam să atragem atenţia presei, pentru faptul că ştiam să deschidem organizaţia de tineri către exterior.

Acest mod de a face politică pentru tineri şi împreună cu tinerii ne-a permis să înţelegem fenomenele politicii dâmboviţene dintr-o perspectivă mai largă, având posibilitatea, în direct, de a analiza diferiţi actori politici ai momentului, sau din trecutul recent al românilor. Pentru un tânăr politician, o astfel de experienţă prin care poate atinge cu mâna sau cu privirea un om politic este o experienţă care va conta enorm în viitorul lui politic, iar în treacăt fie spus, am avut ocazia să îl cunosc astfel pe Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi sigur Ion Iliescu. Din păcate, m-a dezamăgit ceea ce am văzut, de pe ecranul televizorului, la şcolile de vară ale unor partide politice. Discursurile propriilor lideri de partid au fost dublate de efervescenţa îmbărbătărilor prin care se încearcă convingerea membrilor de partid, că ei sunt viitorul luminos al ţării şi că formaţiunea din care fac parte este cea mai iubită şi va ajunge cu siguranţă la guvernare. Păcat că nu au înţeles că tocmai deschiderea către exteriorul partidului este cea care contează în definirea unei tinere personalităţi politice. Păcat că tinerilor le este refuzată şansa de a lua seva politică de la mai multe modele de succes, din dorinţa perfidă a mai marilor politici de a-şi proteja tinerii de posibila virusare cu doctrina vreunui alt partid. În acest mod nu facem altceva decât să ne clonăm actualii lideri politici, condamnând astfel România la nemişcare. Este cred suficient un singur Boc, un singur Vadim, un singur Decebal. Sunt curios cum vom reuşi noi cei din TSD (tinerii social democraţi) să trecem de examenul şcolii politice de peste două săptămâni, însă sper că buna tradiţie să fie păstrată şi anul acesta, pentru că toamna se numără, într-adevăr, bobocii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Toamna se numără bobocii.

Comentarii