Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Săptămâna trecută a fost adoptată hotărârea de guvern prin care colegiile uninominale au fost delimitate. Din punct de vedere formal, pentru declanşarea alegerilor mai rămâne de emis doar hotărârea privind stabilirea datei acestora. Se pare că există voinţa politică necesară pentru ca alegerile să se desfăşoare, la vremea lor, la sfârşitul lunii noiembrie.
Chiar dacă, încet-încet, entuziasmul general manifestat faţă de introducerea votului uninominal, ca soluţie salvatoare a reformării clasei politice, a scăzut, odată cu tergiversarea adoptării acesteia, cu acuzele legate de delimitarea colegiilor, cu evaluarea costurilor mari de finanţare a campaniei electorale, interesul pentru primele alegeri în sistem uninominal este viu. Partidele îşi fac tot felul de calcule, avansează primele nume de candidaţi, anticipează posibilele alianţe postelectorale. Se anunţă o toamnă electorală agitată şi plină de surprize.
Este destul de greu de emis pronosticuri pentru că, în lipsa unei experienţe pe sistem uninominal, mintea noastră este captivă raţionamentelor cu care ne-am familiarizat la alegerile anterioare, pe liste. Sistemul electoral adoptat, unul proporţional cu vot în colegii uninominale, complică şi mai mult lucrurile. Au certitudinea că vor accede în parlament doar acei candidaţi, independenţi sau ai partidelor, care fac pragul electoral, care vor obţine în colegiul lor mai mult de jumătate din voturile exprimate. Celelalte mandate, adică marea majoritate a acestora, se vor repartiza după un sistem greu predictibil.
Totuşi, rezultatele de la alegerile locale, evoluţiile pe scena politică, frecvenţa şi consistenţa apariţiilor în mass-media, sondajele de opinie, toate conduc la prognosticul că în viitorul parlament vor accede trei partide: PD-L, PSD şi PNL. Şanse mari are şi UDMR, care a trecut testul confruntării de la locale cu Partidul Civic Maghiar. Pe de altă parte, însă, previziunile arată că este puţin probabil ca un singur partid, chiar cu sprijinul UDMR, să obţină majoritatea parlamentară care să îi permită să formeze guvernul. În aceste condiţii este firesc să ne întrebăm ce combinaţii sunt fezabile. Nu sunt multe posibilităţi, doar trei.
Desigur, pe de o parte dat fiind faptul că preşedintele este cel care îl desemnează pe primul ministru şi că domnia sa are o evidentă simpatie, ca să nu spunem mai mult, pentru PD-L, pe de altă parte PD-L fiind partidul care a obţinut, chiar dacă la mustaţă, primul loc la locale şi continuă să domine în sondajele de opinie, este firesc să luăm în calcul mai întâi variantele în componenţa cărora intră acest partid.
Trebuie să constatăm, consecinţă firească a situaţiei de pe scena politică, că PD-L a făcut o serie de demersuri pentru a ieşi din izolarea la care, pe fondul speranţei de a guverna de unul singur, s-a autocondamnat. Pe de o parte, a fost eliminată prevederea statutară care interzicea orice înţelegere cu PSD, pe de altă parte lideri marcanţi, de la Valeriu Stoica, la Ludovic Orban sau Elena Udrea, chiar Emil Boc, au schimbat macazul, neexcluzând reluarea colaborării cu PNL. Mai mult, preşedintele Băsescu însuşi a îndulcit tonul faţă de guvernul Tăriceanu. Prin urmare, sunt semnale care lasă cale liberă atât unei colaborări postelectorale între PD-L şi PNL cât şi, eventual, chiar unei mari coaliţii cu PSD. Desigur, din punct de vedere al apropierii doctrinare dar şi al compatibilităţii electoratului propriu alianţa dintre PD-L şi PNL pare mai fezabilă.
În fine, nu putem exclude o alianţă postelectorală între PSD, dacă acesta va câştiga alegerile parlamentare, şi PNL. În favoarea acestei alianţe pledează colaborarea tacită de la susţinerea guvernului Tăriceanu II şi înţelegerea de la trasarea colegiilor uninominale. Obstacolele în calea acestei variante sunt constituite de incompatibilitatea doctrinară, dar şi de un eventual refuz din partea preşedintelui Băsescu de a nominaliza un premier din partea PSD.
Interesant, situaţia la nivel local este mult mai radicalizată. Exceptând PD-L care, prin vocea deputatului Andreica, lasă totuşi loc unei posibile apropieri cu PNL după parlamentare, dar exclude orice colaborare cu PSD, celelalte partide, probabil încă sub influenţa înfrângerilor drastice suferite la locale, au rămas talibanizate anti PD-L. Cu atât mai mult competiţia de la toamnă va fi, în judeţul Suceava, mai interesantă.
