Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Evoluţia dramatică, determinată de fenomenele hidrologice extreme de la sfârşitul săptămânii trecute, aproape că s-a stins. Au rămas, însă, urme adânci în sufletele multor suceveni care au suferit, unii dintre ei pentru a nu ştiu câta oară, pierderi materiale grave. Natura s-a dezlănţuit cu o violenţă nebănuită, de data aceasta, pe o arie geografică foarte extinsă. Doar intervenţiile temerare ale profesioniştilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi ale jandarmilor, bine corelate cu informaţiile furnizate de INMH, au limitat numărul victimelor umane.
Infrastructura judeţeană a avut cel mai mult de suferit: drumuri comunale, judeţene, naţionale, căi ferate afectate pe zeci de kilometri; poduri, podeţe şi apărări de maluri distruse; linii electrice şi posturi de transformare dezafectate; comunicaţii telefonice întrerupte; clădiri sociale şi administrative avariate Putem spune, ţinând cont de o primă estimare, care indică pagube materiale de câteva mii de miliarde de lei vechi, că judeţul nostru a fost victima unor calamităţi fără precedent.
Acum, când primele reacţii, cele de factură emoţională, au trecut, când furia apelor s-a potolit, viaţa trebuie să îşi urmeze cursul. Este momentul ca, în primul rând, autorităţile publice, atât de la nivel central cât şi local, dar, în egală măsură, cetăţenii comunităţile afectate şi toţi cei care se vor arăta solidari cu aceştia să dea dovadă de luciditate şi pragmatism.
Desigur, sunt necesare acţiuni imediate, reparatorii. Acestea sunt în derulare. Au fost aprobate primele hotărâri de guvern, care asigură finanţarea iniţială a acestora. În acelaşi scop, consiliul judeţean va avea, la sfârşitul acestei săptămâni, o şedinţă extraordinară pentru rectificarea bugetului. Din păcate, fondurile disponibile de la bugetul judeţean sunt limitate, în condiţiile în care fosta conducerea a consiliului judeţean, în ciuda trâmbiţatei experienţe a expreşedintelui Mîrza, nu a dispus, la vremea respectivă, constituirea fondului de rezervă pentru intervenţii în situaţii de criză.
Dar, pentru că probabilitatea apariţiei unor fenomene meteorologice extreme are o tendinţă crescătoare, se impune, cred eu, elaborarea unor strategii, pe termen mediu şi lung, în baza cărora să se realizeze investiţiile corespunzătoare. Altfel, ne vom lamenta mereu pentru pagubele suferite şi ne vom clama neputinţa în faţa stihiilor naturii.
Recentele alegeri locale au consfinţit prima alternanţă la guvernarea locală. Cu un scor net, care le-a asigurat majoritatea în deliberativul judeţean, cele două poziţii de vicepreşedinte şi fotoliul de preşedinte al consiliului judeţean, Gheorghe Flutur şi PD-L au ajuns la putere într-o manieră care îi obligă să îşi asume întreaga responsabilitate a gestionării treburilor judeţului. Programul propus în campania electorală, bazat pe cinci tipuri de proiecte, asumat de echipa pedelistă se numeşte, oare câţi dintre noi şi chiar dintre învingători îşi mai aduc aminte, ,,5 paşi spre ordine şi bunăstare”.
Am urmărit cu atenţie, în scurtul timp scurs de la instalarea la consiliul judeţean a noii echipe, măsura în care cele propuse în program sunt transpuse în viaţă şi, implicit, ,,cei cinci paşi” au început să fie parcurşi. Primul pas ,,Votăm PD-L” a fost făcut cu ajutorul cetăţenilor judeţului, printr-o campanie eficientă axată pe tandemul de forţă Lungu-Flutur. Cel de al doilea pas, întitulat îndrăzneţ: ,,Ne organizăm european”, a început să fie parcurs. În timp record, trebuie să recunoaştem, a fost conturată noua organigramă. Este în plină desfăşurare, reaşezarea conducerilor instituţiilor subordonate şi popularea entităţilor nou constituite.
Ei, bine, în acest moment, când pasul doi aproape că era făcut şi când, deja, aşteptam cu interes pasul trei: ,, Proiectăm inteligent” (în fapt, piatra de încercare pentru domnul Flutur şi echipa sa), s-au produs calamităţile, care vor schimba, în mod dramatic, priorităţile. Practic, viitura a împins echipa pedelistă înapoi în spaţiu şi timp. Va fi necesar un pas suplimentar, de unde şi aserţiunea din titlu, pentru ca pedeliştii, şi odată cu ei cetăţenii suceveni, să ajungă la pasul cinci, cel atrăgător întitulat: ,,Câştigăm european”. Tare mă tem, însă, date fiind sumele uriaşe necesare pentru reconstrucţia infrastructurii şi relaţia deloc fericită dintre pedelişti şi guvernanţi, că va fi un pas care va face cât doi.
