Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Se pare că noi, românii, suntem blestemaţi să facem, în mai tot ceea ce întreprindem, inclusiv în procesul de democratizare postcomunistă, toate bâlbele şi greşelile cu putinţă. După ce, în principiu, partidele politice, cu câteva excepţii nesemnificative, au acceptat că reforma clasei politice presupune schimbarea sistemului electoral, prin introducerea votului uninominal, am asistat la un lung şir de discuţii sterile şi cu apăsată tentă politicianistă până la realizarea, într-un târziu, cu doar două luni înainte de alegerile locale, a unui compromis concretizat în Legea nr.35 din 2008. Legea introduce votul uninominal pentru alegerea preşedinţilor de consiliu judeţean şi desemnarea parlamentarilor printr-un nou sistem electoral, care din punct de vedere tehnic se numeşte proporţional cu vot în colegii uninominale.
Toate bune şi frumoase, dorinţa reală, împărtăşită de majoritatea covârşitoare a cetăţenilor, pare că va deveni realitate. Numai că, până la desfăşurarea alegerilor parlamentare de la sfârşitul acestui an, trebuie delimitate colegiile uninominale. Aici, cum era previzibil, în ,,buna’’ tradiţie românească, şi-a băgat politicul coada mai mult decât s-ar fi cuvenit. Legea prevede că delimitarea se face prin hotărâre de guvern, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporţionalităţii reprezentării parlamentare, într-un termen care expiră la sfârşitul acestei săptămâni.
După ce săptămâna trecută, comisia a definitivat decupajele pentru primele zece judeţe, în prima zi a acestei săptămâni au fost stabilite delimitările pentru încă nouă judeţe Scandalul s-a declanşat deja, PD-L acuză că între PSD şi PNL, partide majoritare în comisia specială, se manifestă o înţelegere privind realizarea decupajelor de aşa natură încât, în raport cu rezultatele înregistrate la recentele alegeri locale, aceste partide să fie avantajate.
Mai mult, Asociaţia Pro Democraţia, una dintre reprezentantele societăţii civile care au activat major pentru introducerea votului uninominal, atrage atenţia, printr-un comunicat de presă, asupra faptului că decuparea colegiilor riscă să compromită reforma electorală. APD solicită partidelor politice parlamentare să dovedească responsabilitate şi să creeze condiţiile pentru o soluţionare a divergentelor legate de decuparea colegiilor uninominale.
Spuneam, la începutul comentariului că, nu ştiu cum se face, dar, noi românii reuşim să comitem cam toate greşelile cu putinţă. Ceea ce reclamă democrat liberalii şi denunţă Asociaţia Pro Democraţia se numeşte, de unde şi titlul de mai sus, ,,gerrymandering’’ , adică o decupare a colegiilor prin manipulare, astfel încât să fie avantajat un anumit partid. Termenul a fost folosit pentru prima dată în ziarul Boston Gazette în martie 1812, pentru a caracteriza decuparea colegiilor electorale realizată de către guvernatorul de Massachusetts, Elbridge Gerry. Nu ştiu dacă gerrymanderingul dîmboviţean ar trebui să se numească pesedepenelomandering sau altfel, dar este trist că s-a ajuns aici, într-un impas depăşit de alţii de aproape două sute de ani.
Sigur, vă întrebaţi, aşa cum am făcut-o şi eu, ce ar fi fost de făcut pentru a se evita astfel de situaţii contraproductive evoluţiei democratice. Simplu, trebuiau introduse în textul legii condiţii suplimentare privind delimitarea colegilor uninominale, astfel încât decizia politică să conteze cât mai puţin, dacă se poate deloc. Cum la baza realizării delimitării colegiilor se află norma de reprezentare (un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori), în opinia mea, cea mai la îndemână şi, în acelaşi timp, de bun simţ condiţionare se referă la acest element. Dintre multele decupaje posibile, care respectă celelalte condiţionări – de altfel- fireşti din lege, s-ar putea alege acela care realizează o arondare a unităţilor teritorial administrative în colegii astfel încât numărul locuitorilor din fiecare colegiu să fie cât mai apropiat de norma de reprezentare. Cine a urmărit cu atenţie, pe vremea când era licean, primele lecţii de probabilităţi şi statistică ştie că ,,împrăştierea’’ valorilor dintr-un set de date este măsurată de un element numit dispersie. Şi ştie şi să o calculeze.
