Aşa poate fi descrisă, în termeni cromatici, evoluţia impusă în administraţia locală suceveană de rezultatele alegerilor locale. Mult aşteptata alternanţă la putere, necesară evoluţiei democratice, s-a produs şi în spaţiul politic sucevean. Trecuseră deja două rânduri de schimbări de putere politică, timp în care judeţul Suceava rămăsese feuda administrativă a domnului Mîrza. Judeţul nostru părea să fie condamnat a rămâne ultima gubernie pe harta patriei, locul unde un acelaşi om şi un acelaşi partid conduceau treburile publice, după bunul lor plac.
Aceste alegeri locale au schimbat fundamental lucrurile în ceea ce priveşte supremaţia politică în judeţul Suceava. Nu numai că PSD a pierdut atât preşedinţia consiliului judeţean, cât şi primăriile din principalele municipii, ci a pierdut şi per total judeţ la număr de primari şi viceprimari, la numărul de voturi pentru consiliul judeţean, consilieri locali şi primari. De acum, Suceava nu mai este fieful fedesenisto-pedeseristo-pesedist, rolul dominant fiind preluat de PD-L.
Culoarea dominantă a virat de la roşul aprins al ,,regimului Mîrza” spre un portocaliu dens, culoarea politică a tandemului Flutur-Lungu, cel care a avut rolul hotărâtor în răsturnarea de situaţie produsă la aceste alegeri. Am folosit „roşu aprins”, amintind de culoarea drapelului de luptă al clasei proletare înfrăţită cu ţărănimea muncitoare, şi nu roşu, culoarea consacrată a social democraţiei, atâta vreme cât cele petrecute în judeţul Suceava, în perioada 1996-2008, nu prea aveau de a face nici cu democraţia şi nici cu social democraţia.
Politologul Cristian Pârvulescu, într-un eseu întitulat ,,Ficţiunea democraţiei locale” a făcut o analiză, care, în opinia mea, se potriveşte de minune situaţiei din perioada mai sus amintită şi pentru judeţul nostru. Citez: ,,Una din explicaţiile tranziţiei bolnave şi a reformei poticnite pe care am parcurs-o se găseşte în consolidarea celor mai retrograde tendinţe din societatea românească, în special la nivel local. În locul promisei democraţii locale s-a instalat oligarhia. Mai ales în zonele rurale, grupurile de interese, precum cel al foştilor ingineri de toate felurile care proliferau pe lângă fostele exploataţii cooperatiste sau IAS-iste, s-au perpetuat la putere. Interesul unei astfel de oligarhii e să menţină un nivel cât mai scăzut al dezvoltării economice locale pentru a-şi conserva puterea. Sistemul politico-administrativ instalat după 1990 a încurajat în mod deliberat corupţia pentru a asigura controlul distribuirii resurselor”.
Dacă la nivel naţional galbenul penelist s-a revigorat, începând să fie o culoare fermă şi sigură pe şevaletul politic românesc, în plan judeţean galbenul a devenit tot mai şters, mai pai, spre străveziu. PNL este marele perdant al alegerilor din judeţul Suceava, aflându-se la jumătatea scorului naţional. Sigur că migraţia spre PD-L a unor lideri marcanţi a afectat partidul, dar aceasta nu îi absolvă de vinovăţie pe cei care au gestionat, cu titlu interimar, filiala penelistă. Dacă peneliştii suceveni nu vor fi în măsură să scoată lideri noi, credibili perspectiva alegerilor parlamentare se anunţă a fi una sumbră.
Prestaţia celorlalte partide, PRM, PC, PNG-CD, PNŢCD ş.a.m.d., a fost, ca să păstrăm exprimarea în termeni cromatici, de nici o culoare, adică sub media pe ţară a propriului partid şi tot mai departe de pragul electoral. Fără idei, fără candidaţi convingători, fără susţinere financiară, aceste formaţiuni marchează încă un rateu major, după cel de la europarlamentare, prefigurând, în perspectiva parlamentarelor care se apropie, practic dispariţia de pe scena politică.
Revenind la cei care au câştigat alegerile locale, dând culoare portocalie administraţiei judeţene şi multor unităţi teritorial administrative, trebuie să observăm că nu au o sarcină uşoară, trebuind să reformeze din mers un aparat administrativ cam roşietic şi fiind obligaţi să demareze propriile proiectele de dezvoltare locală în condiţiile în care, cel puţin până la apropiatele alegeri parlamentare, se află în opoziţie faţă de guvern. Dar, despre provocările şi dificultăţile guvernării locale portocalii, cu o altă ocazie.