În sfârşit, s-a încheiat şi turul II al alegerilor locale, dacă nu luăm în considerare cazurile Ştefăneşti, unde turul I a fost ieri repetat şi Voineşti – judeţul Iaşi, unde unul dintre candidaţi a decedat în ziua votului, iar prevederile legii electorale sunt încă greu de pus în practică.
Una peste alta, a mai trecut o etapă din viaţa post-decembristă a României, o etapă care ne găseşte poate mai imaturi decât credeam sau speram şi care, din anumite puncte de vedere nu ne defineşte ca un stat membru al Uniunii Europene.
Chiar dacă criteriile politice sunt declarate a fi respectate de către România, va mai curge multă apă pe Dâmboviţa, până când conştiinţa electoratului şi dorinţa de a vota în consecinţă cu un ideal sau crez politic, vor deveni elementele decisive ale unei bătălii politice, indiferent de nivelul la care se desfăşoară.
Rezultatele scrutinului nu sunt spectaculoase, şi cu toate că la ora la care scriu acest comentariu încă nu se ştie scorul de la Bucureşti - capul de afiş al turului II, cred că Sorin Oprescu va fi noul primar general, cu un scor de cel puţin 56%.
Dacă va fi aşa, iar dumneavoastră aveţi avantajul de a cunoaşte rezultatul final, cu siguranţă acesta va fi semnalul începerii campaniei electorale pentru preşedinţia României.
Bătălia pentru Bucureşti a născut întotdeauna tensiuni mari şi a constituit de multe ori platforma pentru un nivel ierarhic superior.
La nivelul judeţelor, de luni, 16 iunie, încep frământările pentru decuparea definitivă a colegiilor uninominale şi în scurt timp va fi declanşată neoficial campania pentru parlament, pentru posturile de deputaţi sau senatori, care vor fi scoase la bătaie fie în toamna acestui an, fie în primăvara viitoare.
Vor urma zile şi nopţi de politică tipic românească, vom mai pierde (ca de atâtea ori până acum) timp preţios pentru ceea ce înseamnă construirea unei noi Românii, dar ce contează?
Am aşteptat americanii 50 de ani, nu mai putem răbda încă un număr de ani? Ba da, pentru că românii s-au învăţat în decursul istoriei să aştepte.
Am văzut acum câteva zile mentalitatea noastră în meciurile contra Franţei şi Italiei, unde, în afara rezultatelor de egalitate onorante, nu am reuşit să ne jucăm soarta din prima, fiind nevoiţi să aşteptăm cu sufletul la gură până la ultimul fluier al arbitrului şi eventual să sperăm într-un joc al rezultatelor favorabil nouă.
Întrebarea este până când mai suntem dispuşi să aşteptăm, cât timp trebuie să mai treacă, luând-o de la început şi eventual distrugând şi desconsiderând ceea ce au făcut ceilalţi înainte?
Din nefericire, rămânem în acelaşi scenariu, fugim mereu în jurul cozii şi ne furăm căciula cu o iscusinţă perfidă. Iar acest lucru va continua până ce politica îi va face cât de cât loc administraţiei şi aplecării aleşilor către nevoile adevărate ale cetăţeanului (sperăm fost turmentat).
Atunci, în acea zi, opera lui Caragiale va deveni exclusiv operă literară.
(17 iun 2008, 07:38:49
Tie nu-ti este rusine sa argumentezi insultator?
Cum vrei tu ca Romania sa se bucure de respect si progres international daca tocmai partidul din care faci tu parte, PSD/PCR vorbeste josnic despre puterile occidentale, saboteaza si infranteza tacit democratia?
Tu vorbesti parca ai face parte din PNTCD, iar lumea nu cunoaste adevarul.
Tu in PE reprezinti raul Romaniei!