Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
La începutul lunii martie, un grup de sociologi de la universitatea suceveană a realizat, în municipiul Suceava, un sondaj de opinie care a vizat, între altele, măsura cunoaşterii şi a încrederii în principalii actori politici locali. Sondajul, comandat şi făcut public de postul de televiziune PLUS TV, a declanşat, cum era -de altfel- previzibil, reacţii pătimaşe din partea unor politicieni şi -paradoxal, însă- chiar din partea unor persoane din mass media locală. Se pare că în cazul unora, ca să citez din ilustra zicere a unui la fel de ilustru politician local, sondajul a reuşit ,,să distrugă echilibre psihice’’. Altă explicaţie nu găsesc pentru violenţa şi josnicia unor aprecieri privitoare la cei care l-au realizat sau care l-au comentat public.
În ceea ce mă priveşte, cunoscând elementele tehnice ale realizării acestui sondaj, cred în veridicitatea rezultatelor sale. Cum alegerile locale bat la uşă, şi cum una din disputele de interes este cea pentru fotoliul de primar, nu mă pot abţine, cu riscul de a face o predicţie hazardată, să nu interpretez rezultatele sondajului în acest context.
Încrederea în Ioan Lungu, primarul în exerciţiu, depăşeşte aşteptările având o valoare (59%) ca de început de mandat, nicidecum de sfârşit al acestuia. Cred că la obţinerea acestui scor, dezarmant –dată fiind apropierea alegerilor- pentru ceilalţi aspiranţi la fotoliul de primar, au contribuit, în principal, două elemente.
Pe de o parte, domnul Lungu s-a bucurat, vreme de peste trei ani, de o suspectă lipsă de combativitate din partea adversarilor politici. Să ne aducem aminte că singurele împunsături veneau din partea consilierilor pedişti, actualii colegi în PD-L, foştii colegi din defuncta alianţă DA, nicidecum din partea opozanţilor naturali de la PSD sau PRM. Gurile rele vorbeau, chiar, de o înţelegere, la aceea vreme, între PNL şi PSD privind o atitudine tolerantă menită să asigure perpetuarea poziţiilor din fruntea administraţiilor din municipiul reşedinţă de judeţ şi de la Consiliul Judeţean.
Pe de altă parte, Ioan Lungu a avut şansa de a prelua frâiele municipalităţii după ce, vreme de două mandate, fotoliul de primar a fost ocupat de persoane care nu au reuşit să se impună. Mai mult, percepţia publică era aceea că, în fapt, primăria era controlată de niscai directori, într-un mandat cel tehnic, în celălalt cel economic, care nu urmăreau altceva decât propriile interese meschine. Domnul Lungu şi-a exercitat cu fermitate prerogativele de primar şi, ne place sau nu ne place, trebuie să recunoaştem că, poate şi pe fondul creşterii economice şi –implicit- a bugetului din ultimii ani, în mandatul său lucrurile au început să se mişte şi în urbea noastră, care părea parcă uitată de Dumnezeu.
Desigur, măsura încrederii şi a cunoaşterii constituie doar elementele de bază în conturarea intenţiei de vot. În lupta electorală vor conta, cu o pondere semnificativă, capacitatea partidelor de a mobiliza simpatizanţii şi propriul activ, precum şi capacitatea de a asigura suportul material şi financiar necesar campaniei.
Cum, însă, domnul Lungu are în spate partidul cel mai bine cotat de sondaj, privind intenţia de vot la consiliul local, iar celelalte partide semnificative au candidaţi neconvingători, se prea poate să avem primar, în Suceava, din primul tur de scrutin. Socotelile domnului Lungu şi ale PD-L ar putea fi încurcate, în opinia mea, doar de o candidatură surpriză a subprefectului Băişanu, cotat foarte bine în sondaj şi având o experienţă remarcabilă în disputele electorale. S-ar putea ajunge, astfel, la turul doi, unde, cum bine ştiţi, orice rezultat este posibil.
