Aurel BURCIU

Este binecunoscut faptul că ceea ce numim „competiţie” conduce, prin natura ei intrinsecă, la un mecanism de selectare/promovare a valorilor  în orice domeniu de aplicare: economie, afaceri, politică, sport etc. În fapt, mecanismul competiţional indus de competiţia extrem de dură dintre „actorii” economici din ţările occidentale a condus aceste ţări spre un nivel remarcabil de prosperitate; este de aşteptat ca în anii ce urmează acelaşi mecanism să atenueze treptat ecartul ce separă economia românească de piaţa comunitară, cu toate consecinţele ce pot fi prezumate (nivel de trai, salarii, acces la educaţie, sănătate etc.). Pentru atenuarea ecartului invocat,  decizia macroeconomică, ce rămâne esenţialmente o decizie de tip politic, poate şi trebuie să fie permanent „finisată”; legea privind votul uninominal apropie sistemul electoral din România de sistemele electorale practicate în alte 24 de ţări membre ale UE (excepţii: Franţa şi Anglia).

Teoretic adoptarea legii cu privire la introducerea votului uninominal  la alegerile ce urmează, atât la nivelul consiliilor judeţene cât şi la nivelul Parlamentului, constituie în mod indiscutabil un pas înainte în relaţia dintre cetăţeni şi liderii politici. Aceasta întrucât noua lege induce implicit un mecanism competiţional direct între candidaţii diferitelor partide politice, competiţie ce ar trebui să se reflecte ulterior favorabil în fundamentarea politicilor publice la nivel macroeconomic şi/sau regional.  Textul de lege invocat a rezultat ca un compromis necesar între PNL, PSD, PD-L şi UDMR (se menţine pragul electoral de 5%, dar se asigură accesul minorităţilor în Parlament; se menţine numărul de senatori şi deputaţi etc.). Apreciez că noua lege va avea consecinţe diferite pentru alegerile parlamentare faţă de cele pentru Consiliile judeţene, deşi actualmente sunt greu predictibile.

Din perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare este de prezumat că vom asista la o anumită „polarizare” a scenei politice înspre trei direcţii, anume PSD, PNL şi PD-L; este de prezumat că accesul în viitorul Parlament a unor partide mai mici(PRM, PNG, PC etc.) va fi oarecum mai restrictiv, remarcă valabilă şi pentru candidaţii independenţi. În sensul invocat, rămâne decisivă maniera în care vor fi „decupate” colegiile electorale pentru Senat/Cameră pe structura celor 41 de judeţe şi a Municipiului Bucureşti. Dacă ţinem seama de prevederile legii, de necesitatea unei grupări echilibrate a populaţiei în noile colegii ce se vor crea pentru Senat/Cameră, judeţul Suceava urmează a fi partajat în 4 colegii pentru Senat şi 10 pentru Camera Deputaţilor. Varianta previzibilă a decupajului acestor colegii în structura judeţului Suceava arată următoarele: un colegiu ar putea fi dat de Municipiul Suceava şi 10-15 localităţi adiacente; alt colegiu  de zona Siret-Rădăuţi-Vicovu de Sus; al treilea colegiu în zona Fălticeni; al patrulea colegiu în zona Câmpulung-Vatra Dornei.  Dacă admitem că pentru un colegiu electoral pentru Senat vor fi „asociate” în medie 2,5 colegii pentru Camera Deputaţilor, avem dispersia geografică a structurilor ce vor desemna în toamnă câte un reprezentant pentru Parlamentul României; desemnarea urmează a se face într-un singur tur de scrutin, mixându-se principiul reprezentării directe cu cel al reprezentării proporţionale a electoratului în structura viitorului legislativ.  Între alte efecte previzibile ale noului text de lege privind votul uninominal se poate deduce că preşedinţii de partide/filiale vor dispune de o putere mai mică în desemnarea candidaţilor, că fiecare partid este oarecum obligat în a se „afişa” în faţa cetăţenilor cu cei mai credibili candidaţi, că vom asista la o democratizare a structurilor interne de partid etc.

Din perspectiva alegerii Preşedinţilor de Consilii Judeţene prin vot direct, într-un singur tur de scrutin, se poate concluziona că aceste prevederi sunt oarecum o „anexă” la fondul legii invocate şi că PSD-ul rămâne „jucătorul” cel mai avantajat de noile prevederi. Aceasta întrucât PSD-ul a controlat anterior, pe parcursul a două-trei mandate, majoritatea judeţelor din România, ceea ce i-a permis formarea unor structuri „de partid” şi de resurse umane, structuri ce îl avantajează actualmente în competiţia electorală. Legea invocată, alături de efectele votului direct, conferă Preşedinţilor de Consilii Judeţene prerogative/puteri sporite (vor fi şi consilieri judeţeni, vor conduce şedinţele etc.).

Aşadar, noul text de lege cu privire la votul uninominal ar trebui să conducă la o eficientizare în competiţia politică, atât la nivel macro cât şi la nivel regional; efectele acestui sistem de vot vor putea fi însă cuantificate abia peste unul/două mandate de la introducerea lui.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Votul uninominal.

Comentarii