Alegerile pentru Parlamentul European şi referendumul pentru votul uninominal au trecut. Aşa cum au şi venit, observate şi nu prea de către români. Nu pentru că românii nu ar şti să voteze sau că nu ar fi informaţi, ci pur şi simplu pentru că nu mai au încredere. În primul rând în clasa politică, principalul vinovat pentru prezenţa scăzută la vot, şi în al doilea rând pentru faptul că în ultimii ani, acuzaţiile cu privire la furtul electoral au rămas fără acoperire în practică. Pentru că nimeni, sau mă rog, aproape nimeni, nu a dat socoteală în faţa legii pentru turismul electoral, votul multiplu, sau, de ce nu, pentru lacunele de soft informatic. Şi atunci ce motivaţie de a vota mai poate avea un alegător, indiferent de zona din care provine?
Îmi aduc aminte de sloganul lansat în 2004 „Nu pot ei fura, cât poţi tu vota”, care a determinat schimbarea intenţiei electorale a unei mari mase de alegători. A dat cineva socoteală pentru această afirmaţie, au fost pedepsiţi cei acuzaţi cu atâta patos între turul I şi turul II, în decembrie 2004?
Acum, în noiembrie 2007, noul slogan „Hai la curăţenie”, lansat odată cu referendumul şi cu votul pentru Parlamentul European, i-a lăsat aproape indiferenţi pe români.
Faptul că la referendum s-au prezentat mai puţini cetăţeni decât la votul european (datele sunt de duminică, de la ora 17) înseamnă că acel popor, atât de clamat de preşedintele Băsescu, nu prea a răspuns la solicitarea domniei sale, pentru simplu motiv că nu mai are încredere nici în „Să trăiţi bine” şi nici în vreun alt slogan care promite schimbări radicale de sistem şi de nivel de trai.
Sincer, regret că am ajuns să avem o atât de scăzută încredere în clasa politică şi nu prea avem variante câştigătoare, capabile să redefinească relaţia cetăţean – om politic.
Eu încerc să merg pe un drum european, care să ne aducă totuşi un plus de civilizaţie şi de bunăstare. Măcar un pic. Şi sper să ne dea şi încrederea că, într-o bună zi, vom putea trăi comparabil cu cei care locuiesc în ţările clasice europene, precum Germania, Franţa, Italia, sau măcar la nivelul vecinilor noştri de la miazănoapte. Am votat ieri pentru un nou început, după 18 ani în care, odată la 4 ani, tot votam pentru schimbare şi pentru o viaţă mai bună. Diferenţa, de această dată din perspectiva mea, este faptul că voi putea fi părtaş la acest nou început şi îmi doresc să pot determina o perspectivă mai bună a drumului european pe care am început să-l parcurgem de la 1 ianuarie 2007. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au avut încredere în mine şi în Partidul Social Democrat şi aştept să le putem demonstra că nu s-au înşelat. Doar aşa vom reuşi să creştem încrederea oamenilor în politicieni şi în proiectele europene pentru viitor.