Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Luni, 12 noiembrie, am participat la o dezbatere publică la un post de radio din Vatra Dornei alături de ceilalţi preşedinţi de filiale locale ai partidelor parlamentare. Subiectele dezbătute au fost alegerile europarlamentare şi referendumul privind votul uninominal.
Gustul amar mi-a fost lăsat de faptul că o parte dintre cei prezenţi nu cunoşteau rolul Parlamentului European şi importanţa acestor alegeri. Dar cel mai mult m-a surprins şi dezamăgit în acelaşi timp faptul că aceşti onorabili domni nu aveau informaţii corecte despre sistemul de vot uninominal majoritar în doua tururi, sistem propus de domnul Traian Băsescu pentru referendumul din 25 noiembrie.
O parte dintre cei prezenţi au afirmat că acest tip de vot este acelaşi ca şi cel propus de Pro Democraţia, iar alţii nu ştiau modul de desfăşurare a votului.
Acest fapt vine în sprijinul afirmaţiilor mele anterioare, în care spuneam că pentru a lua o astfel de decizie, trebuie ca un asemenea demers să fie supus dezbaterii publice o perioadă mult mai mare, pentru ca populaţia să fie informată corect.
Studii serioase de specialitate arată că dacă mulţi români doresc “votul uninominal”, majoritatea lor nu ştie ce este el, cum funcţionează şi care-i sunt efectele (pozitive şi negative). Foarte puţini cunosc variantele acestui sistem de votare.
În opinia mea, democraţia nu funcţionează decât atunci când dreptul de a opta este exercitat de persoane care ştiu ce votează. Este motivul pentru care în ţări precum Elveţia – unde recurgerea la referendum este frecventă – consultarea populară presupune dezbateri structurate şi o informare detaliată care durează chiar şi câţiva ani de la declanşarea procesului şi până în ziua sufragiului.
Votul uninominal pare soluţia miraculoasă pentru români. Bineînţeles că şi eu îmi doresc reformarea clasei politice, deoarece cred că toţi cei care au avut puterea politică în România după 1990 sunt vinovaţi de marasmul în care a ajuns marea majoritate a populaţiei. Dar mă întreb în acelaşi timp dacă sistemul de vot uninominal majoritar în două tururi propus de domnul Traian Băsescu este unica soluţie.
O idee bună poate deveni contraproductivă dacă este aplicată într-un mediu rău. Dilema este dacă acest sistem de alegeri, altminteri util şi democratic, nu este cumva mai vulnerabil decât altele în faţa agresiunii autoritar-populiste a preşedintelui, atât timp cât lasă fără reprezentare parlamentară grupurile social majoritare, reduce rolul partidelor, subminează disciplina de vot şi coerenţa ideologică parlamentară şi scade rezistenţa parlamentarilor la încercările de cumpărare a lor la bucată de către grupurile oligarhice.
Reforma atât de necesară a clasei politice nu poate avea loc decât dacă se începe cu şeful statului şi se termină cu o parte din cei prezenţi la emisiunea pe care am amintit-o la începutul acestui material, oameni care ocupă funcţii publice şi politice de prea multă vreme şi care este clar că îi urăsc pe cei tineri informaţi, dornici de a introduce persuasiunea, elocinţa şi transparenţa în discursul şi acţiunile publice. Dacă aceşti oameni ar avea un dram de conştiinţă ar trebui să renunţe singuri, fără a se mai cheltui zeci de milioane de euro pe aşa zise referendumuri.
