Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Pe fondul unei situaţii politice complicate / imprevizbile în România, actuala campanie pentru PE tinde a se îndepărta de temele majore privind construcţia europeană şi perspectivele României în cadrul acestui „mozaic instituţional” , situaţie în care electoratul român poate fi dezorientat; insuficienta informare cu privire la acest tip de vot politic se poate constitui într-o sursă de manipulare/îndepărtare a electoratului de la vot, ceea ce ar constitui un precedent periculos.
La baza construcţiei/consolidării UE, începând încă din anii '50 şi până în prezent, s-a aflat o viziune liberală de gestiune a vieţii economice, viziune ce a inclus privatizarea unor sectoare controlate de stat, eliminarea barierelor tarifare / netarifare din calea schimburilor comerciale reciproce, creşterea competiţiei între toţi „actorii” de pe piaţa comunitară, creşterea competiţiei de pe piaţa educaţională, redefinirea rolului R&D în viaţa economică etc.; această viziune liberală s-a dovedit a fi de un succes incontestabil, atât în plan economic cât şi în plan social, argumentul fiind dat de actualul standard de viaţă al cetăţenilor Europei unite. De pildă, în ceea ce priveşte PAC (Politica Agricolă Comunitară), UE administrează anual un buget de circa 44 miliarde Euro pentru a susţine direct/indirect agricultura din toate cele 27 de ţări membre; la bugetul invocat se adaugă subvenţiile acordate de statele membre pentru agricultură , cum ar fi cele 400 milioane Euro pe care România urmează să le acorde direct pentru agricultura proprie (compensarea pierderilor suferite de fermieri, urmare a secetei, sprijin acordat cu acordul Comisiei Europene); aşadar, actualmente agricultura comunitară include un complicat mecanism de susţinere a preţurilor de piaţă la majoritatea produselor, mecanism ce asigură acestui sector cea mai amplă protecţie posibilă. În baza mecanismului de protecţie amintit, alături de sprijinul financiar direct al UE, este predictibilă o creştere treptată a productivităţii din agricultura românească, ceea ce va implica şi o creştere a veniturilor obţinute în mediul rural; după mai multe reforme succesive, după crearea FEOGA ca instrument în cadrul PAC, principalele obiective vizate de UE pe acest sector pot fi considerate ca fiind atinse: creşterea productivităţii, asigurarea necesarului de produse agricole, stabilitatea preţurilor, obţinerea unor disponibilităţi pentru export, creşterea standardului de viaţă pentru fermieri, atenuarea diferenţelor de dezvoltare între regiuni etc.
Atingerea acestor obiective şi în România în anii ce urmează necesită profesionalism, schimbări de mentalităţi, capacitate competiţională şi viziune în construirea/susţinerea unor proiecte pe fiecare regiune din mediul rural; de exemplu, pe parcursul ultimilor 3 ani de guvernare liberală în România, diverşi „actori” economici din judeţul Suceava au obţinut prin competiţie 314 proiecte SAPARD în valoare de 172 milioane Euro; această direcţie de dezvoltare a Nord-Estului României trebuie încurajată/consolidată prin decizii macroeconomice şi un lobby adecvat la instituţiile din Bruxelles sau Strasbourg.
Întrucât revenirea la actuala campanie pentru PE este oarecum necesară, voi remarca faptul că prezenţa la vot în ţări precum Bulgaria sau Polonia a fost de circa 30%, ceea ce atestă un interes scăzut al cetăţenilor pentru mecanismul decizional din structura UE, deşi deciziile adoptate la Bruxelles vor influenţa tot mai mult mersul economiei din aceste ţări viaţa cotidiană a cetăţenilor; prin analogie, o situaţie similară poate fi preconizată şi pentru momentul actual pe care îl traversează România. Totuşi, actuala decizie a Preşedintelui României poate constitui o „monedă cu două faţete”; o prezenţă la vot de peste 50%(care să confirme rezultatul referendumului) poate face ca structura votului exprimat să fie alta decât cea vizată de PD, ceea ce ar însemna o atenuare a curentelor dure din structura votului, dacă celelalte forţe politice vor reuşi să convingă electoratul; altfel spus, prezenţa amplă/redusă la votul din 25 noiembrie poate fi cea care va determina poziţionarea partidelor pentru următoarele campanii electorale.
"
