Ioan Cătălin NECHIFOR

"Ultima săptămână a constituit pentru PSD o ultimă serie de încercări politice. Moţiunea de cenzură depusă pentru a marca 1000 de zile de guvernare de dreapta care au aruncat România în haos şi cearta permanentă, urmată de comitetul executiv naţional care urma să decidă măsurile post moţiune, au reconfirmat PSD ca un partid ce poate să ia decizii înţelepte în situaţii dificile. Pentru mine, ambele evenimente au avut o importanţă specială. Acum trei săptămâni, jucam, din punct de vedere politic, la divizia C, iar acum, în urma concursului TSD, trebuie să evoluez la nivelul primei divizii. Venind cu o imagine aproape romantică a politicii, m-am văzut pus în situaţii de decizii politice decisive. Reprezentând sâmbăta asta judeţul la Comitetul Executiv Naţional al PSD de la Braşov, am asistat la unul dintre cele mai dificile momente ale existentei social democraţilor de după 2004. Presiunea imensă a fost pusă de o parte a mass mediei şi de celelalte partide, inclusiv de către preşedintele Băsescu, care ne recomandau cu căldură continuarea reformei, prin înlăturarea unor nume grele, primul vizat fiind preşedintele de onoare Ion Iliescu. Practic, întâlnirea de la Braşov a fost cauzată de faptul că moţiunea de cenzură nu a trecut în parlament, chiar dacă scorul de 220 voturi pentru ar trebui să dea semne de întrebare guvernanţilor. Poziţionarea PSD în subiectul moţiunii a fost una atipică, rolurile principalilor actori fiind inversate. Guvernul a trecut în plan secund, de parcă nu era obligaţia lor să îşi apere instituţia în faţa contestatarilor şi mai mult, PSD-ului i se refuză practic posibilitatea de a nu fi votată moţiunea. Dar să revenim la votul dat în parlament. Din cele 220 de bile negre acordate pentru căderea cabinetului Tăriceanu II, circa 140 au fost din partea PSD, până acum fiind patru situaţii în care colegii noştri ar fi votat împotriva deciziei partidului. Aşadar, până la totalul de 220, multe voturi au venit din partea PD, PLD dar şi PNL. Ei bine, tocmai aceste voturi constituie un semnal interesant, pentru că, de fapt, au fost voturi împotriva propriei lor prestaţii guvernamentale. Moţiunea PSD a vizat întregul parcurs de după 2004. Cele 1000 de zile de guvernare de dreapta au însemnat haosul din agricultură lui Gheorghe Flutur, eşecul integrării europene al Ancăi Boagiu, blocarea reformei administrative a lui Vasile Blaga. Cred că mai degrabă cei care au votat pentru moţiune din partea PD, PLD şi PNL ar trebui excluşi din partidele lor. Cei care clamau, până mai ieri, interzicerea colaborării cu PSD, au votat cot la cot cu social democraţii pentru demolarea unui program de guvernare pe care şi l-au asumat în campania electorala din 2004. Una peste alta, am înţeles condiţia de partid de opoziţie, prestaţia parlamentarilor a fost una cvasi unitară, iar deciziile post moţiune au demonstrat că PSD se comportă ca un partid matur, care ştie să lase orgoliile deoparte şi care îşi doreşte să demonstreze consecvenţa. Moratoriul de opt săptămâni care a fost instaurat sâmbăta şi care nu mai permite susţinerea unor puncte de vedere critice la adresa partidului, sper să aducă în rândurile noastre acea coeziune care să ne permită să ne concentrăm asupra adevăratei teme actuale: alegerile europene. Avem o obligaţie faţă de cei 4 milioane de români care au crezut în noi şi ne-au votat în 2004, aşa că lăsăm tema reformei interne în sarcina altor partide, care au într-adevăr nevoie de un astfel de proces."

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Încotro?!.

Comentarii