Fosta deputată Mona Muscă a anunţat, ieri, că nu va candida pentru un nou mandat parlamentar, nici din partea PDL, nici din partea altui partid şi nici din postura de independent.
"Declar public şi ferm că nu intenţionez să candidez în numele PDL, nu am de gând să mă alătur oricărui partid şi cu atât mai puţin să candidez. Nu pot să candidez pentru a intra într-un sistem în care nu mai cred", a declarat Muscă, subliniind că nu va candida nici din postura de independent.
Aceasta a ţinut să arate că "mai mulţi foşti colegi politici PDL şi PNL i-au oferit posibilitatea de a candida în diferite colegii din ţară", în mod special Gheorghe Ştefan şi membrii organizaţiei PDL Neamţ, care "au dat dovadă de o colegialitate rar întâlnită în politica românească, făcându-i în mod repetat o ofertă sinceră şi generoasă".
"Mă văd astăzi în situaţia de a face public răspunsul pe care i l-am dat domnului Gheorghe Ştefan în repetate rânduri, în ciuda optimismului şi eforturilor domniei-sale de a-mi schimba decizia", a spus Mona Muscă, înainte de anunţul privind decizia de a nu candida din partea PDL.
„Mi-am pierdut încrederea în sistem”
Mona Muscă a ţinut să mărturisească că, "în contextul actual, şi-a pierdut încrederea în modul în care funcţionează în România unele instituţii, care ar trebui să asigure identitatea unui stat democratic", dând exemplul Parlamentului, partidelor politice, justiţiei sau Guvernului.
"Singura instanţă în care cred este puterea celor fără de putere, alături de care am fost în toate acţiunile mele parlamentare şi politică. Oamenii mă vor înelege şi vor fi de acord cu mine. Nu pot să candidez pentru a mă integra într-un sistem în care, deocamdată, nu mai cred", a spus aceasta.
„Am făcut o greşeală pe care o regret sincer”
Mona Muscă şi-a început conferinţa de presă declarând că, în urmă cu multă vreme "a făcut o greşeală pe care o regretă sincer", anume faptul că "în calitate de tânăr asistent universitar, a semnat un angajament care se referea strict la şcolarizarea studenţilor străini".
"Cu lipsa mea de experienţă de viaţă, eram convinsă că este procedura standard pentru cei care lucrau cu străinii. Am tratat-o ca pe o chestiune pur formală. Este un fapt evident pentru oricine citeşte cu bună-credinţă dosarul pe care l-am publicat integral pe internet. Erau alte timpuri, iar logica socială funcţiona după alte criterii, iar oamenii nu pot fi mereu invulnerabili', a spus Mona Muscă.
Ea a ţinut să spună că "nu a făcut nici o secundă poliţiei politică", iar verdictul i s-a pus „exclusiv pe baza afirmaţiei unui securist că, într-o discuţie publică, în cancelarie, le-ar fi spus colegilor de catedră o banalitate: că între studenţii greci există şi comunişti, şi anticomunişti. Aceasta este singura probă pe care se bazează verdictul, împotriva căruia mă lupt acum în instanţă”, a spus fostul deputat.
În opinia Monei Muscă, "focalizarea atenţiei mass-media în ultimii ani pe cazul său este excesivă şi se transformă în diversiune".
"Nu foloseşte nevoii de adevăr şi nici sănătăţii dezbaterii publice din România. Respect dreptul la opinie al oricui. Am greşit, dar toate au o limită şi o măsură", a spus aceasta.
„ Am crezut şi cred în valorile democraţiei”
Ea a ţinut să precizeze că, în decursul timpului, "când emoţia şi zgomotul se vor potoli", pentru corecta judecată se vor pune în balanţă şi activitatea sa politică şi cea parlamentară din perioada 1990- 2006.
"Am crezut şi cred în valorile democraţiei", a spus Muscă, arătând că în cei 11 ani de activitate parlamentară a elaborat legi care, aplicate cu bună credinţă, ar putea contribui la transformarea României într-un stat modern şi democratic.
Ea a amintit legea accesului la informaţiile de interes public, legea împotriva violenţei în familie iniţiativa 2% pentru ONG-uri, legea de organizare şi funcţionare a Rompres.
"M-am asociat fără rezerve la iniţiativele colegilor mei care urmăreau dezvoltarea democraţiei româneşti, indiferent din ce direcţie veneau ele. Am încercat, în limitele mele, să ofer un model de om politic decent. Am crezut şi cred că datoria politicienilor este aceea de a se pune în slujba binelui public, de a încerca să aducă lumină în viaţa celor care îi reprezintă", a spus Mona Muscă.
De altfel, ea a ţinut să menţioneze că "semnele de solidaritate şi susţinere morală pe care le-a primit şi le primeşte de la mulţi oameni", o îndreptăţesc să creadă că acţiunile sale politice şi parlamentare au fost în concordanţă cu agenda publicului.
Istoria dosarului Monei Muscă
Scandalul legat dosarul “Mona Muscă” a fost lansat în luna august 2006, când deputatul PIN Lavinia Şandru venea cu o declaraţie “bombă”: “Mona Musca are dosar de colaborator al fostei Securităţi şi acest dosar a ajuns deja la CNSAS”.
În aceeaşi perioadă, în presă au apărut informaţii despre dosarul Monei Muscă şi despre relaţia acesteia cu fosta Securitate, din perioada când era cadru didactic la Institutul de Lingvistică al Universităţii din Timişoara, în 1970. Potrivit informaţiilor din presă, Mona Muscă ar fi dat informări despre studenţii străini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana".
Imediat după apariţia “dosarului” său în mass-media, Mona Muscă a organizat în aceeaşi săptămână o conferinţă de presă, în care a declarat că “nu a ezitat să semneze un angajament cu Securitatea strict pe siguranţa studenţilor străini şi a statului român în raport cu ei”, dar angajamentul era doar în relaţia sa cu instituţia în care lucra.
Pe 19 septembrie 2006, Colegiul CNSAS decidea că relaţia deputatului MonaMuscă cu Securitate a fost de "poliţie politică".
Mona Muscă a depus, în 12 octombrie 2006, la CNSAS, un document prin care contesta decizia de colaborare cu Securitatea ca poliţie politică pe care a primit-o de la Colegiu.
"Poliţia politică presupune încălcarea drepturilor omului şi susţinerea Securităţii în instaurarea sau menţinerea unui regim de teroare, de opresiune. Din probele din dosar nu există nici un element care să confirme această ipoteză", declara atunci avocatul acesteia, Valeriu Stoica – în calitate de lider al PLD.
CNSAS a respins, în 7 noiembrie 2006, contestaţia Monei Muscă la decizia de “poliţie politică”, astfel că a rămas valabilă prima decizie luată de Colegiu, prin care instituţia stabilise că deputatul făcuse poliţie politică.
Ulterior, Mona Muscă a apelat la Curtea de Apel, în decembrie 2006, contestând decizia luată de CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsă în martie 2007, printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă.
În urma deciziei Curţii Constituţionale potrivit căreia legea privind organizarea CNSAS este neconstituţională, Mona Muscă a contestat din nou decizia Curţii de Apel. Acţiunea a fost înregistrată pe rolul, Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal.
Magistraţii au decis că nu este de competenţa acestei secţii să judece litigiul dintre Mona Muscă şi CNSAS, dosarul fiind trimis la Secţia Civilă a Curţii de Apel, termenul de judecare fiind stabilit pentru data de 2 octombrie 2008.
Între timp, Mona Muscă mai trebuie să se prezinte în in instanţă şi în dosarul deschis la Parchetul instanţei supreme pentru fals în declaraţii, deschis de Consiliul pentru Studierea Arhivelor securităţii, o nouă înfăţişare în acest dosar urmând a avea loc la începutul lunii septembrie 2008.
(25 aug 2008, 19:02:22