Alexandra Harja Samsonescu: Accesul la învăţătură este prioritate de grad zero

Ca preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, candidatul Pro România la această funcţie, Alexandra Harja Samsonescu, are idei clare referitoare la cum va putea interveni în domeniile care oglindesc calitatea vieţii sucevenilor. Pentru susţinerea unora dintre ele se bazează pe colaborarea cu colegii de partid, candidaţi de primari sau de consilieri locali, pentru altele este conştientă că stau doar în puterea şefului unui judeţ.

- Când credeţi că vom circula pe Autostrada Nordului?

- Sper să apuc şi eu să circul pe ea, pentru că este un tronson vital pentru nordul ţării, pentru Suceava. Dar până la autostradă m-aș ocupa mai întâi de ce avem în interiorul judeţului, de drumurile care conectează comunitățile cu mediul urban. Drumurile județene sunt o prioritate și cu siguranță le vom rezolva deoarece țin direct de activitatea Consiliului Județean. De exemplu, am fost la Șerbăuți și am văzut drumul județean situat între Grănicești și Șerbăuți care arată groaznic. Locuitorii comunei mi-au spus că nu pot folosi acest drum pentru că este impracticabil.

- Deşi aţi mai pomenit anterior, ca preşedinte de consiliu judeţean, ce veţi face pentru tinerii din diaspora, pentru a se întoarce acasă?

- Mă bucur foarte mult să am alături colegi, candidați de primar, care s-au întors din Londra, Grecia, Finlanda, Germania, Italia, Franța, Norvegia, hotărâți să își asume această luptă în localitățile lor. În dialogul meu cu sucevenii, discutăm des problema tinerilor. Sunt în tot judeţul bătrâni rămași parcă ai nimănui şi sunt copii fără părinți, pentru că aceştia sunt plecați la muncă în străinătate. Ca să se întoarcă aceşti oameni au nevoie de condiții de trai decente la ei acasă. Ei nu cer palate, nu cer roți panoramice, nu cer proiecte care sunt de domeniul SF-ului. Au nevoie de apă şi canal, de drumuri practicabile, de școli și grădinițe, de locuri de muncă, de condiţii civilizate, aşa cum văd în ţările în care muncesc. 

- Turismul este o parte importantă în economia judeţului. Pe lângă infrastructură bine pusă la punct, ce credeţi că mai are nevoie judeţul Suceava pentru a obţine mai mult în acest domeniu?

- Eu aș începe cu aeroportul, care este poarta de plecare a județului, şi nu neapărat de sosire. Pe lângă faptul că avem niște bilete exorbitant de scumpe, nu este nici concurență și atunci companiile care operează pe Suceava își impun prețurile după bunul plac. Pe lângă acest fapt nu sunt nici foarte multe destinații. Aeroportul este folosit de forța de muncă care pleacă sau vine la Suceava şi mai deloc pentru sosiri de turiști. În prezent, numărul turiștilor care vin pe aeroport este prea mic. Din acest punct trebuie să clădim cu multă muncă şi să identificăm soluții fezabile în vederea promovării turismului. 

- Măcar avem un spital frumos, modernizat, în care sucevenii din tot judeţul pot accesa servicii medicale de calitate.

- Da, avem, dar anul acesta condiţiile de internare, de acces la serviciile medicale sunt speciale. Știm bine că spitalele noastre sunt blocate de pacienți infectați cu Covid-19, iar un pacient care suferă de alte boli decât Covid-19, cu rare excepţii, nu se poate trata nici în Suceava, nici în Gura Humorului, nici în Fălticeni, nici în Rădăuți. Știm cu toții prin ce am trecut, la începutul pandemiei, când am fost pata neagră a României. Credeți-mă că sunt foarte mulți, în ţară, care încă se tem de noi, sucevenii, de parcă avem o semn nefast în frunte.

Am fost de curând în Fălticeni și ca antreprenor nu justific stoparea proiectului. Cum este posibil să ai un spital construit cu o investiție atât de mare care să nu fie funcțional, tocmai în contextul acestei perioade? Se vorbeşte de un al doilea val de îmbolnăviri, şi să dea Dumnezeu să nu vină. Dar în cazul în care vine, mă tem că vom trece din nou prin aceeași poveste ca în martie, aprilie, când dacă am fi avut funcțional spitalul din Fălticeni, am fi putut trata bolnavii cronici, am fi putut avea mai mult grijă de medicii noștri, poate şi bolnavii de Covid-19 ar fi fost mai bine tratați.

Spitalul din Fălticeni, sau măcar o parte din el, ar fi ca o bulă de oxigen pentru județul Suceava.

- A început şcoala şi fiecare unitate s-a străduit să poată desfăşura anul acesta cursurile cu copii în siguranţa. Dar dacă, din condiţii obiective, se revine la învăţământ online, sunt copiii suceveni pregătiţi să învețe astfel?

- Nu suntem pregătiţi pentru a avea copii nepregătiți, în acest moment. Școala românească este una bună, doar că traversează un moment greu. Negestionat cum trebuie, generaţiile actuale de elevi vor avea de suferit în viitor. În județul Suceava sunt peste 35.000 de copii fără laptop sau tabletă și fără acces la internet. Înainte să mă întâlnesc cu sucevenii, am perceput această cifră doar ca statistică, dar acum am realizat că este o cifră reală. Am văzut copii care fac parte din această cifră, 35.000, și care din păcate, nu vor putea merge la școală şi nici învăţa de acasă. Am cunoscut o familie în care ambii părinți și-au pierdut locul de muncă deoarece lucrau la firma ”La Dorna”. Au un copil preșcolar și doi copii mai mari. Pot face ei şcoală pe un singur dispozitiv? Nu...

Anii de şcoală, chiar şi un semestru pierdut, e bun pierdut. De aceea accesul la învăţătură, chiar şi în aceste condiţii speciale, trebuie asigurat chiar dacă trebuie făcut imposibilul pentru asta. Şi nu diseară sau mâine dimineață, ci acum, dacă nu ieri. Este prioritate de grad zero.          

Şi închei cu aceleaşi mesaje care însoţesc campania Pro România:

Anul acesta avem nevoie de curaj moral, curaj politic. Haideți să ieșim din casă! Acesta este primul pas! Ieșiți din casă pe 27 septembrie! Fiecare vot contează și trebuie să fim împreună pentru binele Sucevei!