Unul dintre cei trei candidaţi independenţi la alegerile europarlamentare din 26 mai are susţinerea mai multor organizaţii non-guvernamentale în această luptă. Gregoriana Tudoran s-a înscris în această cursă pe ultima sută de metri şi a reuşit, în timp record, să strângă semnăturile de care avea nevoie pentru a fi validată drept candidat de către Autoritatea Electorală Permanentă.
Gregoriana Tudoran are 42 de ani, este născută la Iaşi şi lucrează la Bruxelles de peste 10 ani. A absolvit Colegiul Naţional ”Costache Negruzzi” din Iaşi, este doctor în economie, antreprenor, lobby-ist şi consultant financiar pentru afaceri europene.
După cum singură recunoaşte, face parte din cei aproximativ 4,5 milioane de români care au ales calea migraţiei, dar crede că este momentul să pună în slujba României cunoştinţele pe care le-a acumulat în timpul anilor petrecuţi în străinătate.
Principalii susţinători ai Gregorianei Tudoran sunt membrii Asociaţiei „Împreună pentru A8”, dar mesaje încurajatoare au venit şi de la alte asociaţii civice.
Pentru că şi ea a avut de suferit din cauza infrastructurii precare din România şi pentru că autorităţile de la Bucureşti nu se implică în atragerea de fonduri europene pentru construcţia de autostrăzi, Gregoriana Tudoran a ajuns la concluzia că trebuie să se implice direct.
„Iniţial, ne-am dorit ca A8 să ajungă până la graniţă, dar conectivitatea Transilvaniei nu este deloc de neglijat, sunt sigură că se vor găsi soluţii de conectare rapidă cu graniţa de vest. Deocamdată, Moldova şi Bucovina sunt cele mai izolate regiuni din Europa, iar cel mai important partener comercial pentru România este Uniunea Europeană. Din punct de vedere comercial, este obligatoriu să creăm o legătură directă între est şi vest, între Moldova şi Transilvania, şi nu să creăm o legătură printr-o buclă către sud, dacă eu vreau să trec din Moldova către Transilvania ar trebui să ocolesc câteva sute de kilometri, nu e fezabil economic. Dar nu putem exclude nici legătura cu sudul ţării”, a arătat Gregoriana Tudoran.
Candidatul independent pentru alegerile europarlamentare din 26 mai a explicat că încă nu este prea târziu pentru a atrage fonduri europene în vederea construirii de autostrăzi care să faciliteze accesul spre şi dinspre Moldova şi Bucovina.
„Termenul limită pentru ca România să depună cerere la Comisie pentru finanţarea autostrăzilor, considerate a fi o prioritate europeană, este 2021 (pentru a ne înscrie în ultimul cadru financiar multianual 2021-2027, dedicat şi problemei noastre). Într-o o serie de interpelări pe problema autostrăzilor A7 şi A8, făcute la instituţiile UE (Parlamentul European şi Comisie), precum şi la Guvernul României, am constatat că suntem ignoraţi de conducătorii noştri şi de europarlamentarii români (doar unul a avut amabilitatea să dialogheze cu Comisia, la cererea noastră, prin procedura “oficială”). În schimb, am văzut că suntem ascultaţi şi sprijiniţi de către Comisie, de către UE”, a mai spus Gregoriana Tudoran.