Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Începând cu anul în curs sărbătoarea Mărțișorului este un element de Patrimoniu Mondial, după ce a fost înscris pe lista UNESCO. Meritul pentru acest lucru îi revine deputatului ALDE de Suceava Alexandru Băişanu, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.
„Îmi doresc ca tradițiile noastre să fie cunoscute în întreaga lume și consider că a arăta respect pentru datinile românilor este pentru noi, parlamentarii, o datorie morală. În decembrie 2017, am participat la cea de-a 12-a sesiune a Comitetului interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, în Republica Coreea, unde am reușit introducerea în selecta listă a Patrimoniului Mondial Imaterial a dosarului multinaţional România, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Republica Moldova, privind practicile culturale asociate zilei de 1 Martie. Dosarul avea recomandare de amânare pentru sesiunea următoare a Comitetului, pentru că Republica Moldova și Macedonia trebuiau să mai aducă unele completări. Ca urmare a acțiunilor de lobby ale delegației parlamentare a României în cadrul sesiunii, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și a Delegaţiei permanente a României pe lângă UNESCO, dosarul <Practici culturale de 1 martie> a fost acceptat”, a arătat Alexandru Băişanu.
Şi pentru că momentul trebuia marcat într-un cadru adecvat, pe 28 februarie, în spațiul din fața Sălii de Plen a Camerei Deputaților, a avut loc expoziția-eveniment „Mărțișorul, între vechi și nou”, realizată împreună cu reprezentanţii Muzeului Satului și ai Academiei Române, instituţii care sprijină demersul de promovare a valorilor culturale româneşti şi bunurile înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
„România este printre țările care își respectă angajamentele luate la nivelul UNESCO și de aceea consider că ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile acestei organizații. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților şi Senatului și-a propus ca, prin acțiuni de diplomație parlamentară, să promoveze imaginea României pe plan internațional, iar pentru aceasta este nevoie de abordări interinstituționale unitare, care să crească șansele de înscriere a elementelor de patrimoniu național în lista UNESCO”, a mai completat deputatul ALDE de Suceava.
Alexandru Băişanu a făcut şi o scurtă prezentare a mărţişorului. Astfel, tradiţia de a confecţiona şi a purta un şnur împletit din două fire, unul alb şi unul roşu, vine încă din Antichitate și este, în vremurile moderne, asociată zilei de 1 Martie.
Acest şnur, numit ”mărţişor”, era realizat şi dăruit de femei membrilor comunităţii, care-l purtau la început de primăvară, la gât, la încheietura mâinii, iar mai târziu, prins în piept. Denumit și Marţ, Mărţic sau Mărţug, era purtat de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcţie de zonă. Potrivit datelor din Atlasul Etnografic al României, mărțișorul a fost răspândit pe tot teritoriul ţării, fiind atestat documentar în peste 500 de localităţi.
Cercetătorii spun că mărțișorul, dincolo de rolul său de împărtăşire a bucuriei începutului de primăvară şi de dovadă a afecțiunii, era asimilat și cu o funcţie protectoare, dar și cu una socială, de solidarizare a membrilor comunităţii și de recunoaştere a apartenenţei la un grup. Astăzi, mărțișorul este oferit de bărbaţi doamnelor și domnișoarelor, ca semn al prețuirii, iar semnificațiile rămân de natură simbolică: albul continuă să reprezinte puritatea începutului, iar roşul va rămâne un atribut al vitalităţii, care înseamnă sănătate, frumuseţe și iubire.
