Deputatul liberal Alexandru Băişanu ar fi dispus să renunţe la candidatura pentru funcţia de primar al municipiului reşedinţă de judeţ în situaţia în care va găsi susţinere în PNL şi în rândul consilierilor locali pentru promovarea şi depunerea la termen, până pe 10 octombrie a.c., a proiectului „Suceava – capitală culturală europeană”. Alexandru Băişanu a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că acest proiect reprezintă cea mai mare şansă a municipiului Suceava de a se dezvolta în viitor, însă pentru ca iniţiativa să aibă succes este nevoie de un consens între toate forţele politice şi administrative. „Pentru Alexandru Băişanu, între a alege dorinţa nemaipomenită de a fi candidat de primar şi acest proiect, primează acest proiect. Sacrificiul personal e mai important pentru comunitate, decât sacrificarea comunităţii pentru interesul tău personal”, a spus Băişanu. El s-a declarat dezamăgit de faptul că primarul Sucevei, Ion Lungu, nu ar mai intenţiona să promoveze un proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care să se aprobe participarea la competiţia pentru desemnarea oraşului din România care va fi declarat capitală culturală europeană.
„E un apel, un strigăt de durere pe care îl fac cu câteva zile înainte de şedinţa Consiliului Local Suceava”, a subliniat Băişanu.El a făcut un apel la consilierii PNL şi la cei doi viceprimari, Lucian Harşovschi şi Ovidiu Doroftei, să promoveze proiectul de hotărâre de Consiliu Local, astfel încât Suceava să depună dosar de candidatură pentru a obţine acest titlu în anul 2021.
Deputatul PNL de Suceava a arătat că asumarea acestui proiect de către Consiliul Local şi ducerea lui la îndeplinire va însemna dezvoltarea municipiului, dar în mod special creşterea veniturilor pentru suceveni. Alexandru Băişanu a dat exemplul Sibiului, care după ce a fost capitală culturală europeană este vizitat în medie de 600.000 – 800.000 de turişti în fiecare an, sumele cheltuite de aceştia ridicându-se la circa 240 de milioane de euro.
Băişanu a lansat un apel către toate forţele politice să lase deoparte interesele proprii şi să susţină proiectul „Suceava – capitală culturală europeană”, subliniind faptul că acest lucru s-a întâmplat deja în alte municipii reşedinţă de judeţ care îşi doresc să obţină acelaşi titlu.
Parlamentarul liberal a atras atenţia şi asupra faptului că o serie de oameni politici suceveni au încercat să inducă ideea că Suceava nu ar avea cultură, motiv pentru care municipiul nu ar putea să obţină acest titlu. „Suceava are cultură. Avem foarte mulţi oameni de cultură care îşi sacrifică bani personali pentru a duce renumele Sucevei la nivel naţional şi european”, a declarat Băişanu. El a explicat că potrivit ghidului pentru depunerea acestui proiect, programul „capitală culturală europeană” este unul orientat spre viitor, iar titlul nu se acordă unui oraş pentru patrimoniul său cultural sau pentru oferta sa culturală dinamică din prezent. Băişanu a spus că acestea pot sta la baza depunerii candidaturii, dar nu pot constitui candidatura însăşi, iar un oraş primeşte titlul pentru programul prezentat în dosarul de candidatură. „Deci nu te califici pentru că ai teatru, filarmonică sau alte activităţi. Te califici în momentul în care demonstrezi că zona are nevoie de dezvoltare, că are capacitatea şi dorinţa de implicare şi că îşi face un proiect pe o perioadă de 5 – 6 ani până în 2021, care să satisfacă criteriile acestui program. Deci un astfel de proiect vine să dezvolte zone în care nu prea există cultură”, a explicat Băişanu, care a adăugat că acest titlu a fost obţinut în trecut şi de oraşe europene cu mai puţin de 25.000 de locuitori.
Alexandru Băişanu a mai declarat că printr-un parteneriat cu alte primării din regiune, dar şi Bucovina de Nord, din Ucraina, Suceava ar beneficia de „o forţă şi o imagine extraordinară” la nivelul Uniunii Europene care ar clasa-o din punct de vedere geo-strategic, cultural, etnic şi religios în faţa oricărui alt oraş din România.
(22 iul 2015, 10:52:14
Obsesiile sunt involuntare, iau forma unor ganduri, imagini sau impulsuri incontrolabile, care se repeta la nesfarsit la nivel mental. Pacientii nu isi doresc sa le aiba, insa nu se pot impotrivi desfasurarii lor. Obsesiile sunt tulburatoare si distrag atentia de la activitatile curente, pana in punctul in care pot deveni dizabilitante.
Cauzele tulburarii obsesiv-compulsive nu au putut fi stabilite in mod concret, insa studiile recente pun boala pe seama experientelor traumatizante din copilarie, marcate in special de pedepsele aplicate de parinti abuziv pentru fiecare regula incalcata.