Viceprimar liberal, lăsat fără salariu de primarul ales din partea PSD din Vicovu de Sus

Scandal uriaş între primarul social-democrat şi viceprimarul liberal din Vicovu de Sus. Clinciurile dintre cei doi au ajuns şi la urechile conducerii Prefecturii Suceava, care a trimis doi reprezentanţi ai Corpului de Control pentru a lămuri situaţia.

Conflictul mocnit dintre primarul Gheorghe Schipor şi viceprimarul Gheorghe Cozorici a început imediat după alegerile din iunie anul trecut. Între timp, neînţelegerile şi tensiunile s-au amplificat şi au atins punctul culminant acum câteva zile, când edilul din a refuzat să-i achite viceprimarului indemnizaţia de 2.450 de lei aferentă lunii aprilie.

Motivul pentru care viceprimarul Cozorici a rămas fără leafă este acela că nu ar fi semnat condica de prezenţă.

„În calitate de viceprimar nu am program normat de lucru şi nu aveam obligaţia să semnez condica de prezenţă, iar ceea ce face acum primarul contravine Legii aleşilor locali”, a precizat Gheorghe Cozorici.

Viceprimarul liberal din Vicovu de Sus susţine că este victima unei răzbunări politice din partea edilului Gheorghe Schipor.

„Împreună cu mai mulţi consilieri locali am semnat şi trimis către diferite instituţii ale statului, printre care Direcţia Naţională Anticorupţie şi Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi Petiţii din Parlamentul României sesizări cu privire la abuzurile şi neregulile comise de primarul din Vicovu de Sus în ultimii ani de mandat. Acesta este motivul pentru care sunt persecutat politic şi s-a ajuns în această situaţie”, a explicat Gheorghe Cozorici.

„Nu-i obligat să semneze condica, dar nici eu nu sunt obligat să-i dau salariul”

Viceprimarul din Vicovu de Sus este în acest moment „liber profesionist”, de vreme ce şeful administraţiei locale a refuzat să-i delege sarcini de serviciu. Contactat telefonic, Gheorghe Schipor a recunoscut că nu are nici o bază legală în care a refuzat plata indemnizaţiei către viceprimar.

„Nu este obligat să semneze condica, dar nici eu nu sunt obligat să-i dau salariul. Ca ordonator de credite, i-am cerut doar să fie prezent la serviciu, dacă tot nu are atribuţii. De exemplu, în luna aprilie eu l-am văzut doar într-o singură zi, preţ de câteva ore. Măcar să vină la serviciu şi să studieze legile”, a fost justificarea halucinantă a primarului Gheorghe Schipor.

Viceprimarul Cozorici a anunţat că aşteaptă până luni să-i fie achitată indemnizaţia, în caz contrar urmând să facă plângere penală împotriva edilului din Vicovu de Sus pentru abuz în serviciu.

Legea 393/2004, privind statutul aleşilor locali, călcată în picioare

Motivele pentru care poate fi sancţionat viceprimarul sunt cuprinse în Legea 393/2004 privind activitatea aleşilor locali. Articolul 69 din această lege prevede următoarele:

„(1) Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni;

d) eliberarea din funcţie.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se aplică, prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a primarului, respectiv a preşedintelui Consiliului Judeţean. În cazul preşedintelui Consiliului Judeţean, propunerea trebuie făcută de cel puţin o treime din numărul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţa consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei.

(3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit. c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie.

(4) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că viceprimarul, preşedintele sau vicepreşedintele Consiliului Judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă”.