Fără doar şi poate subiectul cel mai „fierbinte” din această perioadă îl reprezintă proiectul pe care actuala putere îl propune pentru reîmpărţirea teritorială a României. Proiectul pe care guvernanţii îl propun presupune trecerea de la 41 de judeţe la opt. Potrivit acestei formule, Suceava va face parte din judeţul care ar urma să includă actualele judeţe din Regiunea de Nord-Est, alături de Iaşi, Botoşani, Neamţ, Bacău şi Vaslui. De precizat că deşi capitala acestui nou judeţ a fost anunţată a fi la Iaşi, Suceava are toate şansele să dea viitorul candidat al PD-L pentru preşedinţia noii unităţi teritoriale. De altfel, liderul PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat recent că nu va avea nici o reţinere în a candida pentru preşedinţia noului judeţ din care va face parte şi Suceava.
Lupta pentru şefia viitoarei structuri se va da în mod clar între PD-L şi PSD, democrat-liberalii având avantajul că deţin în momentul de faţă preşedinţia Consiliilor Judeţene din Suceava, Neamţ şi Botoşani, un sprijin putând veni şi din partea şefului administraţiei judeţene din Iaşi, Constantin Simirad.
În alegerea viitorilor candidaţi pentru preşedinţia noului judeţ va conta în mod sigur notorietatea celor se vor confrunta în alegeri. Atât PD-L, cât şi USL vor avea de ales un candidat care pe lângă susţinerea de care va beneficia din partea primarilor şi a organizaţiilor locale de partid, va trebui să atragă voturi şi prin notorietatea pe care o are la nivelul întregii regiuni.
În desemnarea viitorilor candidaţi un rol important îl va avea notorietatea acestora la nivelul regiunii
Din acest punct de vedere, liderul PD-L Suceava, Gheorghe Flutur, pare să fie în avantaj, atât prin funcţia pe care o deţine la nivel naţional în PD-L, cea de prim-vicepreşedinte, cât şi faptul că este coordonatorul organizaţiilor acestui partid din zona Moldovei. Un alt avantaj ar fi şi acela că în ultimii trei ani, Gheorghe Flutur a deţinut şi preşedinţia Consiliului Regional de Dezvoltare Nord-Est. În nominalizarea sa ca viitor candidat pentru preşedinţia noului judeţ, Flutur se poate baza pe susţinerea organizaţiilor PD-L din Suceava, Botoşani, acolo unde lider este Cătălin Flutur, Neamţ (liderul judeţean Gheorghe Ştefan fiind unul dintre apropiaţii lui Flutur), Bacău, Vaslui şi Iaşi. De altfel, liderul PD-L Iaşi, Mihaela Popa, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că Flutur ar putea fi candidatul democrat-liberalilor pentru şefia viitorului judeţ din Nordul Moldovei, deoarece acesta „stă cel mai bine la nivelul partidului”. Luând în considerare aceste aspecte, social-democraţii, alături de liberali, sunt obligaţi să identifice un viitor candidat care să aibă notorietate în toate judeţele Moldovei. Însă în condiţiile actuale, liderul PD-L Suceava poate fi un potenţial preşedinte al viitorului judeţ din Nordul Moldovei.
Dezvoltarea regională a noului judeţ ar putea să aducă modernizarea Aeroportului „Ştefan cel Mare”
Pe de altă parte, trebuie spus că deşi potrivit proiectului de împărţire teritorială a României capitala viitorului judeţ din Regiunea de Nord-Est va fi la Iaşi, zona Sucevei ar putea să beneficieze de o serie de avantaje. Un nou judeţ ar însemna şi promovarea unor proiecte care să asigure dezvoltarea regională a viitoarei unităţi administrative. Astfel, cu Iaşiul desemnat capitală, Suceava ar avea şanse să primească finanţare pentru modernizarea Aeroportului „Ştefan cel Mare”, proiect depus deja de administraţia judeţului Suceava. Un alt proiect viabil prezentat de actuala administraţie, care ar putea fi realizat într-o nouă împărţire teritorială, este construcţia unei autostrăzi care să lege Nordul de Sudul României, care va trece şi prin actualul judeţ Suceava. Construcţia unei autostrăzi în această zonă ar însemna de asemenea şi dezvoltarea unor noi investiţii, ţinând cont de faptul că Suceava beneficiază şi de avantajul că este judeţ de graniţă cu Ucraina, având deja câţiva mari investitori care în ultimii ani au dezvoltat afaceri importante.
Trebuie precizat că un nou judeţ organizat pe actuala structură a Regiunii Nord-Est ar putea beneficia de fonduri europene suplimentare. În condiţiile în care actuala Regiune de Nord-Est este considerată a fi cea mai săracă din România, o nouă administraţie care va deservi întreaga regiune poate stabili nevoile pe principiul coeziunii economice şi sociale, care presupune că zonele sărace pot beneficia de fonduri suplimentare. Nu în ultimul rând, într-o nouă formă de organizare administrativă, Suceava poate beneficia şi din punct de vedere turistic, în condiţiile în care Bucovina poate fi promovată în cadrul unui proiect unitar, care să conţină elemente din toată zona Moldovei.
(13 iun 2011, 11:20:00